Rezistența la insulină, mecanismul ascuns din spatele multor boli. Avertismentul dr. Cezar: „Stă la originea majorității afecțiunilor”

În ultimii ani, tot mai mulți medici vorbesc despre un fenomen metabolic care afectează o mare parte din populație și care ar putea explica creșterea explozivă a bolilor cronice moderne. Este vorba despre rezistența la insulină. Dr. Cezar atrage atenția că acest mecanism stă la baza multor probleme de sănătate, de la diabet până la boli cardiovasculare sau chiar anumite forme de cancer. 

Medicul atrage atenția că schimbările din stilul de viață al ultimelor decenii au modificat profund metabolismul populației. Alimentația bogată în zahăr, lipsa mișcării, stresul constant și sedentarismul creează terenul perfect pentru apariția rezistenței la insulină.

„Metabolismul modificat, rezistența la insulină, cancerul, este boală metabolică. Nu e o singură cauză. Sunt multe: zahărul, lipsa de mișcare, radiațiile, stresul, multe, multe altele”, explică medicul.

Rezistența la insulină, mecanismul ascuns din spatele multor boli

El avertizează că, dacă tendințele actuale continuă, generațiile viitoare ar putea avea probleme metabolice mult mai devreme decât cele anterioare.

„Dacă jumătate dintre adulți ajung diabetici, bolile de acum au început deja. Rezistența la insulină stă la originea majorității afecțiunilor. Dacă mai reparăm un pic metabolismul, ne ducem mult mai bine”, spune acesta.

Ce este rezistența la insulină

Insulina este un hormon produs de pancreas, iar rolul ei este esențial pentru metabolismul organismului. Ea ajută glucoza din sânge, aminoacizii și acizii grași să intre în celule, unde sunt folosiți pentru producerea de energie.

Rezistența la insulină apare atunci când celulele nu mai răspund normal la acest hormon. În această situație, pancreasul încearcă să compenseze și produce tot mai multă insulină pentru a menține nivelul glicemiei în limite normale.

În timp, apar modificări metabolice importante: nivelul de insulină din sânge crește, glicemia începe să se ridice treptat, iar organismul poate ajunge în stadiul de prediabet și ulterior diabet de tip 2.

Medicul explică mecanismul într-o formă simplă:

„Insulina este hormonul care introduce nutrienții în celule. Dacă avem rezistență la insulină, avem rezistență la intrarea nutrienților în celule. Și fără nutrienți în celule, celula nu poate funcționa”.

Cum apare rezistența la insulină

Medicii consideră că rezistența la insulină este rezultatul unui cumul de factori moderni. Printre cele mai importante cauze se numără excesul de calorii și zahăr, acumularea de grăsime viscerală în zona abdominală, sedentarismul, somnul insuficient, stresul cronic, predispoziția genetică, dar și anumite medicamente.

Un element esențial în acest proces este activitatea fizică. Mușchii consumă o mare parte din glucoza din organism, iar lipsa mișcării reduce drastic această capacitate.

„Cine nu face mișcare are șanse mari să dezvolte rezistență la insulină. Statistic, poate doar 10–20% dintre oameni fac cu adevărat mișcare”, spune medicul.

El subliniază că simplul mers ocazional nu este suficient pentru menținerea sănătății metabolice.

Bolile asociate cu rezistența la insulină

Rezistența la insulină este considerată astăzi unul dintre mecanismele centrale ale bolilor metabolice moderne. Cea mai cunoscută consecință este diabetul de tip 2, însă lista problemelor de sănătate asociate este mult mai lungă.

Aceasta include sindromul metabolic, caracterizat prin obezitate abdominală, hipertensiune arterială, trigliceride crescute și colesterol HDL scăzut. De asemenea, crește riscul de boli cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral.

Rezistența la insulină este asociată și cu ficatul gras, cu sindromul ovarelor polichistice, dar și cu unele forme de cancer. Studiile arată o legătură statistică între dereglările metabolice și cancerul de colon, cancerul de sân sau cancerul pancreatic.

Totuși, specialiștii subliniază că aceasta nu este cauza unică a acestor boli, ci doar unul dintre factorii de risc importanți.

Este rezistența la insulină cauza majorității bolilor?

Afirmația că rezistența la insulină ar fi cauza majorității afecțiunilor trebuie privită cu prudență. Este un factor metabolic important, însă nu poate explica singur toate bolile.

Cancerul, bolile autoimune, afecțiunile neurologice sau infecțiile apar de obicei printr-o combinație complexă de factori: genetică, mediu, alimentație, stil de viață, inflamație cronică, hormoni sau microbiom intestinal.

Din acest motiv, medicina modernă consideră că rezistența la insulină face parte dintr-un sistem metabolic dereglat, care crește riscul apariției multor afecțiuni, însă nu reprezintă singura explicație.

Testul care arată dacă există rezistență la insulină

Pentru a evalua acest fenomen metabolic, medicii folosesc frecvent indicele HOMA-IR. Acesta se calculează pe baza glicemiei și a nivelului de insulină măsurate dimineața, pe nemâncate.

Formula utilizată este HOMA-IR egal cu glicemie înmulțită cu insulină, împărțit la 405, atunci când glicemia este exprimată în mg/dL.

Interpretarea orientativă arată că un indice sub 1 este foarte bun, valori între 1 și 2 sunt considerate normale, între 2 și 2,9 indică rezistență ușoară la insulină, iar peste 3 sugerează o rezistență clară.

„Faceți-vă analize la indicele HOMA de care v-am zis. Ideal trebuie să fie în jur de 1. Peste 2 deja vorbim de rezistență la insulină”, spune medicul.

Cât de răspândită este rezistența la insulină

Estimările globale arată că aproximativ 30–40% dintre adulți au un anumit grad de rezistență la insulină, iar în unele țări occidentale procentul poate depăși 50%. Medicul consideră însă că fenomenul ar putea fi chiar mai răspândit.

„Din estimările mele, probabil 70% din populație are un anumit grad de rezistență la insulină”, spune acesta.

Deși cifra exactă este greu de stabilit, specialiștii sunt de acord că dereglările metabolice sunt astăzi mult mai frecvente decât în trecut.

Cum poate fi redusă rezistența la insulină

Vestea bună este că rezistența la insulină poate fi îmbunătățită semnificativ prin schimbări ale stilului de viață.

Mișcarea fizică regulată este unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru refacerea sensibilității la insulină. Antrenamentele de forță, mersul rapid, exercițiile de tip HIIT sau activitatea fizică zilnică pot ajuta mușchii să consume mai eficient glucoza.

Reducerea greutății corporale este un alt factor important. Chiar și o scădere de 5–10% din greutate poate îmbunătăți semnificativ metabolismul. La acestea se adaugă o dietă echilibrată, cu mai puțin zahăr, făină albă și alimente ultraprocesate, dar mai multe proteine, fibre și legume. Somnul suficient și gestionarea stresului completează tabloul unui stil de viață sănătos.

Rezistența la insulină este o problemă metabolică tot mai frecventă în lumea modernă și joacă un rol important în apariția multor boli cronice. Totuși, medicina actuală arată că nu există o singură cauză pentru aceste afecțiuni. Ele apar dintr-o combinație complexă de factori biologici și de stil de viață.

În acest context, mesajul medicilor rămâne unul simplu: metabolismul poate fi îmbunătățit prin mișcare, alimentație echilibrată și analize periodice, iar prevenția rămâne cea mai eficientă formă de tratament.

CITEȘTE ȘI: Cum poți ține boala Alzheimer la distanță, potrivit neurochirurgului Leon Dănăilă: „Este provocată de foarte mulți factori”

„3 din 5 persoane fac Alzheimer”. Profesorul Vlad Ciurea vorbește despre stilul de viață care influențează boala