Ritualuri străvechi de Rusalii. Ce se dă de pomană de Cincizecime

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh se sărbătoresc anul acesta pe 31 mai și 1 iunie. Sunt marcate prin numeroase tradiții, ritualuri și obiceiuri populare păstrate din cele mai vechi timpuri. În multe zone ale țării, aceste obiceiuri încă se respectă cu sfințenie. De la jocul călușarilor și împodobirea porților cu ramuri de tei, până la superstiții și lucruri pe care nu trebuie să le faci, oamenii țin cont de aceste obiceiuri. Iată care sunt.

Tradiții și obiceiuri de Rusalii

La 50 de zile după Paște, creștinii ortodocși sărbătoresc Pogorârea Sfântului Duh, cunoscută și sub denumirea de Rusalii sau Cincizecimea.

Sărbătoarea amintește de momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât asupra Sfinților Apostoli, oferindu-le harul de a propovădui Evanghelia în lume. Potrivit Noului Testament, evenimentul a avut loc în timpul Rusaliilor evreiești, la 50 de zile de la Învierea lui Iisus Hristos, iar de aici vine și numele de Cincizecime.

În tradiția populară românească, Rusaliile sunt însoțite de numeroase obiceiuri, ritualuri și superstiții care diferă de la o regiune la alta. În Moldova, sărbătoarea este ținută timp de trei zile, în Transilvania durează șapte zile, iar în Muntenia, Oltenia și Banat, Rusaliile sunt sărbătorite opt zile.

În credințele populare, Rusaliile sunt asociate cu Ielele, ființe fantastice considerate fiicele lui Rusalim Împărat. Numele provine din latinescul „rosalia”, care înseamnă sărbătoarea trandafirilor.

Ielele sunt descrise în folclor ca făpturi cu puteri magice și de seducție, dar și cu capacitatea de a face rău celor care nu respectă zilele de sărbătoare.

Se spune că în această perioadă ele umblă prin văzduh și pot provoca boli, amețeli, amorțeală sau alte suferințe celor care muncesc ori nu respectă tradițiile de Rusalii.

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este aducerea ramurilor de tei sau nuc la biserică pentru a fi sfințite. În multe sate, flăcăii merg în pădure și aduc aceste ramuri considerate tămăduitoare și protectoare împotriva grindinei, furtunilor și duhurilor rele.

După slujbă, crengile sunt puse la porți, la ferestre sau în case pentru protecția gospodăriei și a familiei.

În Bucovina, de Rusalii se dau de pomană vase de lut, lemn sau porțelan, căni și străchini împodobite cu flori și umplute cu apă, lapte sau vin. Ritualul poartă numele de Moșii de vară și începe din sâmbăta dinaintea Rusaliilor.

Ce să nu faci de Rusalii

În tradiția populară există mai multe interdicții legate de această sărbătoare:

• Nu este bine să mergi la câmp de Rusalii, deoarece se spune că poți fi pedepsit cu boli precum amorțeala, „luatul de vânt” sau ologeala;
• Nu se recomandă urcatul în copaci sau în locuri înalte. Totodată, se spune că nu este bine să călătorești departe de casă.
• Oamenii evită să se certe în această zi, pentru că se spune că cel care se ceartă „este luat de Iele”;
• Mulți poartă usturoi la brâu sau în sân pentru protecție împotriva spiritelor rele.
• Începând cu Duminica Rusaliilor și timp de nouă săptămâni nu se mai culeg ierburi de leac.

Ritualuri străvechi de Rusalii 2026

Sărbătoarea Rusaliilor vine cu o serie de ritualuri străvechi pe care oamenii încă le respectă, în anumite zone ale țării. Printre ritualurile străvechi se numără și dansul Călușarilor.

Este întâlnit mai ales în Oltenia și Muntenia. Călușarii sunt un grup de băieți necăsătoriți care colindă satele în perioada Rusaliilor și dansează un anumit dans menit să alunge spiritele rele, cunoscute în credința populară sub numele de „iele” sau „Rusalii”.

Dansul este complex, ritmat și însoțit de strigături, bătăi de toiege și sunete de clopoței. Se spune că zgomotele puternice alungă spiritele rele. Mai mult, se spune că, de fapt, călușarii aveau și rolul de a vindeca simbolic persoanele „luate din Rusalii”.

Un alt obicei important este aducerea și sfințirea ramurilor de tei, nuc sau stejar în ziua Rusaliilor. Ele sunt duse la biserică, unde sunt binecuvântate, apoi sunt așezate la porți, ferestre sau în interiorul gospodăriilor pentru protecție împotriva bolilor, a spiritelor rele și a necazurilor.

Teiul, în special, este privit ca un arbore sacru, care are puterea de a ține la distanță forțele rele și de a proteja casa și familia.

Pomana de Rusalii – ce se oferă

De Rusalii, unul dintre cele mai importante obiceiuri din tradiția românească este datul de pomană. Oamenii pregătesc și împart pachete cu alimente pentru sufletele celor adormiți. Datul de pomana este și el unul dintre obiceiurile străvechi păstrate în special în mediul rural, dar nu numai.

În mod tradițional, de Rusalii se dau de pomană vase de lut, căni, străchini și vase de lemn, toate împodobite cu flori. Acestea sunt umplute cu lapte, vin sau apă și oferite ca dar de suflet.

În multe sate din Bucovina, „Moșii Rusaliilor” încep încă de dimineață, când pomana este dusă la biserică pentru a fi sfințită, apoi împărțită către vecini sau în comunitate, ca semn de pomenire a celor morți.

În cimitire, mormintele sunt curățate și împodobite din timp, iar lumânările sunt aprinse și lăsate să ardă. Se spune că sufletele celor morți sunt libere să umble pe pământ în perioada de la Înviere până la Rusalii, iar ele se pot întoarce în liniște doar prin ritualul de a da de pomană.

Mai mult, se consideră că pomana nu este doar un gest de respect, ci și o formă de echilibru între lumea celor vii și lumea celor morți. Prin oferirea de pachete, se spune că sufletele plecate dintre noi își găsesc liniștea și pot să revină în morminte.

Citește și: Se spală sau nu de Rusalii 2025? Ce scrie în calendarul creștin ortodox, de fapt

Citește și: Câte zile libere sunt de Rusalii în 2026. Sărbătoarea care aduce o minivacanță pentru mulți români