Ardealul, fara stranduri in plina incalzire globala

Al doilea val de caldura din acest an a scos ardelenii din case, in cautarea unui loc racoros si umed. Singurii care au avut sansa sunt aradenii, care beneficiaza de cel mai mare strand de apa curgatoare din estul Europei. Printre persoanele aflate in cautarea zonelor racoritoare se numara si australianul de origine romana Aurel Rus. De loc din Arad, Rus a fugit in anii ?80 din tara, gasindu-si refugiu tocmai la Melbourne, in Australia. Cum dorul de casa nu l-a putut tine la capatul lumii, vine anual in concediu acasa. L-am intalnit la strandul Record din Cluj, pe care si-l aminteste inca din tinerete. Sta nostalgic cu o bere pe malul bazinului, in care apa a ramas doar o amintire. "Un oras de talia Clujului are in tara cangurilor peste 40 de bazine in aer liber", ne-a marturisit Rus.

Stranduri doar in proiecte

Situatia in tara pare trasa la indigo. Strandurile sunt fie distruse, fie in reparatii, fie in proiecte. Orasenii au alternativa de a se deplasa fie la baile termale din judet, fie la cele sarate din apropiere, cum este cazul Clujului, Bistritei, Maramuresului sau Sibiului. Clujenii nu pot face baie decat la Baile sarate Cojocna, la 25 km distanta. Doua stranduri, din care unul modernizat, s-ar putea deschide intr-o saptamana. Maramuresul se refugiaza la Baile Sugatag, cu apa termala si sarata, locuitorii din Baia Mare avand la dispozitie doar un strand descoperit. Bistritenii au si ei, pentru moment, optiunea de a se imbaia la Sarata. Revendicat, Strandul municipal se va deschide in curand, cu dispensa de la Autoritatea de Sanatate Publica, in lipsa modernizarii. Oradenii au doua stranduri functionale sau merg la Baile termale de la Felix. Situatia dramatica este pentru capitala culturala a Europei, Sibiu, unde turistii au la dispozitie pentru racorire doar bazinele sarate de la Ocna Sibiului. Municipalitatea are un proiect ambitios, dar noul strand va fi deschis, cel mai devreme, la anul.




Aurel Rus, roman stabilit la Melbourne