60 de grade în București, la sol. Ziua istorică pe care românii nu au voie să o uite

În plină vară a anului 1931, Bucureștiul era cuprins de o arșiță greu de suportat. Era mijlocul lunii iulie, iar orașul se topea sub soarele dogoritor al unei veri caniculare, care, în epocă, părea ieșită din comun. Pe 16 iulie, presa vremii a titrat cu litere mari că în capitala României s-au atins nu mai puțin de 60 de grade Celsius. Un astfel de titlu era menit să stârnească uimire și panică, iar în acele vremuri, fără filtrele și standardele moderne de interpretare a datelor meteo, asemenea informații prindeau rapid conturul unor fapte istorice greu de contestat.

Totuși, ceea ce părea a fi cea mai călduroasă zi din istoria Europei se dovedește, la o privire atentă și cu instrumentele corecte de analiză, mai degrabă un exemplu de interpretare eronată a datelor. Temperatura de 60 de grade s-a referit la valoarea înregistrată la nivelul solului, direct în bătaia razelor solare, nu la temperatura aerului, care este utilizată în mod standard pentru determinările meteorologice. Acest detaliu, însă, a fost trecut cu vederea în paginile ziarelor din acea vreme, care preferau senzaționalul în locul nuanțelor tehnice.

Citește și: Se întorc furtunile! ANM, alertă de cod portocaliu de ULTIMA ORĂ: zonele vizate

Ziua istorică pe care românii nu au voie să o uite

Astfel de măsurători, deși reale, nu reflectă gradul de confort termic resimțit de populație sau standardele științifice ale vremii moderne. Temperatura aerului se măsoară la o înălțime standard de aproximativ doi metri deasupra solului, într-un spațiu umbrit și ventilat, tocmai pentru a evita influențele directe ale radiației solare sau ale suprafețelor încinse.

În 1931, la stația meteorologică București–Filaret, una dintre cele mai vechi din Capitală, s-a înregistrat o valoare de aproximativ 38,6 grade Celsius la umbră. Chiar și așa, acea zi a fost una extrem de caldă, dar cu siguranță nu ieșită din tiparele climatice mediteraneene, cum sugerau entuziaști jurnaliști ai epocii.

„Aceste procese fizice se produc indiferent de an sau localizare. Din analiza datelor existente în perioada 1961-2022 privind Din analiza datelor existente în perioada 1961-2022 privind temperatura maximă a aerului și temperatura maximă a solului, la stația meteorologică București-Filaret, se constată că în lunile de vară, diferența dintre temperatura maximă a solului și temperatura maximă a aerului variază, în general, între 20 și 35 °C”, Mădălina Moise, de la Secția de Climatologie a ANM.

Povestea celor 60 de grade din 1931 a continuat să circule de-a lungul decadelor, fiind readusă în discuție mai ales în perioadele contemporane marcate de valuri de caniculă. În ultimii ani, această informație a fost adesea folosită ca argument împotriva gravității încălzirii globale, prin comparație cu episoadele de căldură extremă din trecut.

În realitate, afirmațiile despre temperaturi „record” trebuie analizate în contextul metodologiei de măsurare și al standardizărilor meteorologice internaționale, care au evoluat semnificativ de-a lungul secolului XX.

Cele mai ridicate temperaturi măsurate oficial în România rămân cele înregistrate la stațiile moderne, cu echipamente calibrate corespunzător. Astfel, cel mai ridicat prag termic al aerului din Capitală s-a atins pe 5 iulie 2000, când termometrul a urcat până la 42,4 grade Celsius. La nivel național, recordul absolut rămâne deținut de stația Ion Sion din județul Brăila, unde pe 10 august 1951 s-au înregistrat 44,5 grade Celsius, potrivit b365.ro.

În ceea ce privește temperaturile solului, acestea pot depăși cu ușurință valorile înregistrate în aer, mai ales în condiții de expunere directă la soare. Spre exemplu, în vara anului 2007, la aceeași stație Filaret din București, s-a înregistrat o valoare de 68,5 grade Celsius la nivelul solului, într-un moment în care temperatura aerului era mult mai scăzută. Această diferență apare datorită absorbției directe a radiației solare de către suprafețele asfaltate sau uscate, care se încing rapid și pot păstra căldura pentru mult timp.

Citește și: Atenționare de vreme extremă emisă de Severe Weather Alert – România. Ce se întâmplă până pe 8 iunie