Capitala, raiul mustelor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

ERADICARE. Musca de Bucuresti s-a inmultit intr-atat, incat a fost nevoie de montarea de capcane pentru starpirea ei Razvan Mateescu De la un an la altul, Bucurestiul inregistreaza tot mai multe recorduri triste: orasul cel mai poluat, cu cele mai multe taieri de copaci, cu cele mai mari temperaturi, cu cel mai mult praf. Un alt record, de ceva timp incoace, e cel al mustelor pe metrul patrat. Si numarul lor creste vertiginos, cu fiecare an. Un studiu de specialitate, efectuat cu ceva timp in urma, de Institutul de Sanatate Publica din Bucuresti a scos la iveala faptul ca la „Km. 0” bazaie tot atatea muste ca si la gropile de gunoi, apogeul fiind atins in lunile iulie-august. Ultimul studiu de acest gen a fost facut, in urma cu 30 de ani. Specialistii din cadrul Institutului au adus insa, in ultimii ani, la zi datele despre „activitatiile cotidiene” ale nesuferitelor insecte bazaitoare si purtatoare de microbi. Realizatorii studiului au inceput vanatoarea mustelor amplasand in mai multe zone ale Bucurestiului niste capcane speciale (capturatoare tip varsa). Ca locuri de captura au fost alese punctele de colectare a gunoiului menajer de pe langa o institutie publica din centru, o casa particulara de langa Piata Victoriei, o zona de agrement (Gradina Zoologica Baneasa) si gropile de gunoi Glina si Chiajna. Concluziile studiului le-ar taia pofta de mancare multora dintre noi: in plin centru al Bucurestiului sunt tot atatea muste scarboase, doldora de microbi, ca si la gropile de gunoi situate in afara orasului, iar numarul e in crestere spectaculoasa. S-au capturat peste 350 de muste/ora, numai din zona rezidentiala, iar la groapa de gunoi Chiajna 461 de exemplare/ora. In total, la 35 de capturatoare puse prin Bucuresti s-au prins peste 6.700 de muste. „Musca este un vector pentru bacterii patogene care altereaza alimentele, declara dr. Klaus Fabritius, cercetator in cadrul ISPB, la momentul realizarii studiului. Consumand alimente care au fost vizitate inainte de muste oamenii se pot trezi cu tot felul de boli grave: toxiinfectii alimentare, dizenterie, boli diareice.” Acelasi dr. Fabritius a mai avertizat: „La nivel comunitar nu se acorda destula atentie curateniei si combaterii mustelor. Daca in orase s-ar lua masuri de combatere a mustelor, asa cum se iau impotriva tantarilor, pericolul pentru sanatate ar fi ceva mai mic. In august, cand se inregistreaza calduri ridicate, incarcatura de microbi purtata de muste este de 10-20 de ori mai mare decat in iunie sau mai.” Pentru ca au gasit cele mai bune conditii de trai pe meleagurile mioritice mustele „din import” incep sa-si aduca „rudele” din strainatate. Acum cativa ani, specialistii au descoperit o specie straina de muste, cunoscute sub denumirea de „Chrysomyia Albiceps”, mari amatoare de caldura, cadavre in putrefactie si gunoi.