„Imi doresc sa-i indulcesc pe cat posibil copilaria”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Eu si copilul meu superb, de 4 anisori, am avut o viata oribila datorita unui tata si sot alcoolic. In urma unui scandal monstruos, in urma cu 7 luni am plecat de acasa. Unde? Nicaieri. A trebuit sa trec prin clipe de cosmar in momentul in care se apropia noaptea si nu aveam unde sa-mi culc copilul. Asa ca am apelat la politie, care la randul lor au apelat la protectia copilului, dar stupoare, nu sunt locuri pentru ca nu sunt fonduri. Pe aceasta cale va spun ca politisti chiar sunt „oameni”. Ne-au „plimbat” jumatate de noapte cu masina politiei pe la centrele din Bucuresti, ca sa gasim un loc unde sa innoptam, dar nu am avut noroc. In final au facut rost de un bilet de tren (eu nu aveam bani) catre un oras, sa merg la o ruda, iar in gara un politist i-a bagat copilului 20 de lei in buzunar pentru hrana. Datorita lui Dumnezeu si unor neamuri cu „suflet”, avem unde locui, dar traim din 40 lei alocatie de stat si 54 lei alocatie monoparentala. Insa necazurile nu s-au oprit aici. In urma cu 3 luni, am descoperit ca am un nodul la sanul stang. Nu am fost la medic. Nu pentru ca mi-e frica de moarte, ci de viata, ca nu am cum sa lupt, fara bani si nu concep sa-mi las ingerul singur pe pamant. Si mai am multe de facut si cred ca Dumnezeu ma va salva. Poate si voi. Nu imi doresc decat sa-i indulcesc pe cat posibil copilaria fiului meu, sa nu simta de la varsta asta greutatile si zbuciumul vietii. Multi imi spun ca este prea iubit si alintat si sunt admirata pentru rabdarea cu care il inconjor, dar eu simt ca trebuie sa-i dau tot ce am mai bun, el neavand nimic, nici tata, nici casa, nici un viitor sigur. Poate ma ajutati dvs. prin puterea votului sa-i pot oferi tot ceea ce merita orice copil. Va multumesc. MOISA ELENA Fagaras, Brasov