„Din pacate, distanta asta include prea multi straini in transportul in comun… La aceeasi minima distanta – in cazul fericit in care nu suntem striviti de altii – stam la cozi in Romania, de parca ne-ar fi greu sa ne detasam, sa ne insiruim fara sa simtim coatele, sanii, sacosa, respiratia, mirosul, parfumul, gafaitul sau fara sa auzim detalii halucinante din conversatia telefonica a vecinului de coada. Inca inraiti de cozile comuniste la care stateam profesionist, nu concepem sa lasam distante intre noi, ne mana mereu suspiciunea ca va intra cineva in fata si ca ne vom pierde randul daca ne scuzam politicos, cu niste pasi laterali, pentru o discutie telefonica”, sustine ea.