I-a fost frica pentru viata sa

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Romanul contine scrisorile in original pe care detinutul Catalin Adrian Botezatu i le-a scris mamei lui din puscaria de la Cremona, Italia, scrisori care aduc in fata publicului o alta imagine a lui Catalin Botezatu. Gardianul i-a facut semn sa se ridice si sa il insoteasca. I-a dat o punga in care avea asternuturi de pat, o cana, o farfurie din inox si un prosop. In drumul spre celula, a trecut prin mai multe coridoare si a zarit sala de mese. A putut vedea pe fereastra ca inchisoarea avea si cateva terenuri de sport, intre care unul de fotbal si altul de tenis. Blocul celulelor era exact cum isi inchipuise. Celula dupa celula, un culoar nesfarsit in care mirosea obsedant a supa si a macaroane cu sos de rosii. Probabil, fusese ora mesei… In spatele lui in permanenta era un zgomot insuportabil, intrucat culoarul lung era segmentat de porti grele care se inchideau cazand din tavan. Pe masura ce inainta alaturi de gardian, portile se inchideau cu o cadenta perfecta. Parca erau, totusi, prea multe… Nu intelegea de ce il duc intr-o zona atat de bine securizata. Pentru prima data, i s-a facut frica, avea senzatia ca fiecare poarta ce se zavoraste in urma sa este o garantie ca de acolo nu se pleaca prea usor, ca a intrat de bunavoie intr-o lume care nu-i a lui si ca viata sa e in mare primejdie.