Pune-ti busuioc in san ca sa-ti visezi ursitul de Boboteaza

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Pe langa ritualurile crestine de sfintire a apei, aghiazma, umblatul preotilor cu botezul si scufundarea crucii in apa, oamenii au asociat ziua de Boboteaza cu numeroase obiceiuri menite sa le aduca noroc in noul an. In centrul atentiei se afla fetele nemaritate si femeile. Cu putin timp inainte de marea sarbatoare a Botezului Domnului, preotii merg pe la casele credinciosilor si le purifica prin stropirea cu apa sfintita. Este singurul moment in care tinerele necasatorite incearca sa fure un fir de busuioc din manunchiul folosit de preot la stropirea caselor si locuitorilor acestora cu aghiazma, ca sa-si afle ursitul. Traditia spune ca fetele care isi pun o crenguta de busuioc in san in Ajunul Bobotezei il viseaza noaptea pe cel cu care isi vor uni destinul. Dar pentru a i se arata chipul viitorul sot in vis, fata trebuie sa posteasca in Ajun si sa manance doar o turta preparata din opt linguri de faina si una de sare. Tinerele afla numarul petitorilor Ca sa afle cati pretendenti vor avea pana cand vor face marele pas in viata, tinerele iau un manunchi de busuioc, pe care il pun sub pragul casei inainte sa vina preotul. Dupa ce slujitorul bisericii iese din locuinta, fata ia busuiocul de sub prag si il pune la oglinda spre pastrare. Se spune ca va avea tot atatia petitori cati oameni au calcat pragul casei in urma preotului. Un alt obicei care se pastreaza si astazi la sate este colindatul. Tinerii se imbraca in babe si mosnegi (simbolizand stramosii nostri) si pornesc la colindat, din casa in casa. Urarile lor aduc belsug gospodarilor in anul care tocmai a inceput si succes in dragoste fetelor singure, necasatorite. Isi purifica locuinta si inlatura blestemele din familie Boboteaza este ziua purificarii, a inlaturarii farmecelor si a blestemelor din familie. Femeile fac descantece deasupra apelor din gospodarie ca sa alunge spiritele rele care le-ar putea ingreuna viata peste an. In toata tara se stropesc cladirile, casele, pomii, gradinile si animalele cu aghiazma pentru a le tine departe de boli si rele in anul nou. Femeile maritate petrec cu sotii si prietenii Satenii pastreaza si astazi cu sfintenie obiceiul Iordanitului, o petrecere de pomina a nevestelor. Tinerii casatoriti organizeaza asa-numitele petreceri ale femeilor maritate, in noaptea de Boboteaza spre Sfantul Ioan. Cuplurile se strang in numar mare la prieteni, cu bucate preparate de femei si multa bautura. In aceasta noapte, doamnele schimba rolurile cu barbatii, iar excesele nu mai deranjeaza pe nimeni. Ele petrec cu mult zgomot, danseaza, chiuie, ies la sosea si ameninta ca-i arunca pe domni in apa, iar pretul pe care il cer in schimbul renuntarii la aceste intentii este ca barbatii sa consume multa bautura. A doua zi, fiecare cuplu revine la propria gospodarie si incepe in forta un nou an de munca. Se spune ca obiceiul acestei petreceri zgomotoase cu dans, voie buna si bautura le aduce oamenilor putere de lucru, rezistenta si o stare psihica mult mai buna in cursul anului. fericite. Fetele care urmeaza traditia afla cu cine isi vor uni destinul