Rusaliile, ziua in care a luat fiinta prima comunitate crestina! Afla mai multe despre aceasta sarbatoare importanta si ce datini se respecta

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Duminica Cincizecimii, numita in popor si Duminica Mare, este sarbatoarea anuala a pogorarii Sfantului Duh peste Sfintii Apostoli, eveniment pe care ni-l istorisesc Faptele Apostolilor si cu care se incheie descoperirea fata de lume si de creatia lui Dumnezeu.

Sarbatoarea cade intotdeauna la zece zile dupa Inaltare si la 50 de zile dupa Pasti, cand a avut loc evenimentul sarbatorit si cand evreii isi serbau si ei praznicul Cincizecimii. Este, totodata, sarbatoarea intemeierii Bisericii crestine, pentru ca, in aceeasi zi, in urma cuvantarii insufletite a Sfantului Apostol Petru, s-au convertit la crestinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcatuit cea dintai comunitate crestina din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai tarziu.

Duhul Sfant, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe apostoli, pentru inceput acestia capatand marea putere de a grai in limbi straine, necunoscute de ei pana atunci. Spre mirarea multor oameni aflati in Ierusalim, cei 12 au inceput sa faca invatatura Mantuitorului cunoscuta catre neamuri, in diferite limbi, desi acesti ucenici erau cunoscuti de multi dintre cei prezenti ca fiind evrei simpli, in niciun caz preocupati de invatarea limbilor straine (trimiterea Duhului Sfant peste ucenicii sai o vestise mai demult Mantuitorul).

Cand Duhul Sfant s-a pogorat peste apostoli, acestia au devenit „preaintelepti”, fiind umpluti de „lumina, ravna si toate harurile dumnezeiesti”. Abia dupa acel moment, ucenicii Domnului au iesit in toata lumea, savarsind minuni, intorcand pe pagani de la inchinarea idolilor, aducand la credinta de la oameni simpli la imparati. Inceputul a avut loc chiar in acea zi a Pogorarii Duhului Sfant, cand, in urma predicii apostolului Petru, 3.000 de „suflete” au crezut in Cristos, alcatuind prima comunitate crestina.

Rusaliile au devenit, pe langa Pasti, a doua sarbatoare rezervata botezurilor.

In ajunul Rusaliilor se tin Mosii de vara sau de Rusalii – cu targuri unde oamenii gasesc cele necesare pomenilor, dar si prilej de veselie. Se crede ca sufletele mortilor (mosilor), dupa ce parasesc mormintele in Joia Mare (cea de dinaintea Pastilor), se preumbla printre cei vii, inapoindu-se la locul lor in Ajunul Rusaliilor.

De Rusalii, este obisnuit si faimosul joc al calusarilor (executat de cete de flacai), dans constand din saritul peste foc pentru a scapa de iele – zane rele. Si tot ca la Pasti, erau oprite ingenunchierea si postirea in toate zilele Cincizecimii, erau interzise jocurile din circuri si spectacolele pagane. Casele se impodobeau cu flori si ramuri verzi de nuc sau de tei, obicei mostenit de la evrei.

In biserici se aduc si astazi ramuri verzi de tei sau de nuc, care se binecuvanteaza si se impart credinciosilor, acestea simbolizand limbile de foc ale puterii Sfantului Duh, care s-a pogorat peste Sfintii Apostoli.

Pogorarea (Coborarea) Duhului Sfant este sarbatoarea intemeierii Bisericii.