Procurorul general al României, un ”rock-star” la summitul anticorupţie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

The Economist a publicat, în ediţia tipărită, un articol despre lupta anticorupţie din lume, pornind de la accidentul în care şi-a pierdut viaţa patronul Hexi Pharma, Dan Condrea. Scandalul Hexi Pharma reprezintă, potrivit The Economist, un exemplu al luptei anticorupţie din România. De asemenea, articolul atinge şi subiectul summit-ului anticorupţie de la Londra unde, scrie publicaţia, şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a fost „tratată ca un star rock”. Accidentul în care a murit Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, o companie cercetată pentru că ar fi diluat dezinfectanţii pe care ulteriori îi vindea spitalelor, a reprezentat pentru mulţi străini o confirmare că România este o „cleptocraţie, dominată de infracţiuni şi şpagă”, scrie The Economist. „Cazul Hexi Pharma este un exemplu al luptei anticorupţie din România. Scandalul a fost dezvăluit de jurnalişti de investigaţie şi autorităţile statului au reacţionat rapid şi au început anchetele. Sistemul judiciar din România a devenit din ce în ce mai independent de când a intrat în Uniunea Europeană în 2007. Noul procuror general, numit în aprilie de un preşedinte care a fost ales pentru că a susţinut lupta anticorupţie, instrumentează cazul Hexi Pharma cu zel. Laura Codruţa Kovesi, şefa neobosită a Direcţiei Anticorupţie din România, spune că şi agenţia pe care o conduce investighează cazul. Anul trecut a trimis în judecată peste 1.250 de oficiali şi a ajutat la înlăturarea premierului de la putere. La summitul anticorupţie din Londra de luna trecută, Laura Codruţa Kovesi a fost tratată ca şi cum ar fi un star rock”, a scris The Economist, citat de digi24. The Economist atrage atenţia că oamenii tind să creadă atunci când văd lupta anticorupţie desfăşurându-se în faţa lor că lucrurile merg din ce în ce mai rău, când de fapt, încep să meargă mai bine. „Este un paradox comun: lumea devine conştientă de fenomenul corupţiei atunci când cineva face ceva în privinţa asta. Acest lucru îi face pe oameni să tragă concluzia că lucrurile merg mai prost, când de fapt, merg mai bine”, notează publicaţia.

Pe lângă România, în articol mai este analizat fenomenul corupţiei din Brazilia, Guatemala şi China. The Economist notează că atunci când încep reformele şi eradicarea corupţiei există tendinţa de a crede că acele ţări sunt dintr-o dată deosebit de corupte. „Tendinţa de a vedea ţările ca fiind mai murdare atunci când încep să cureţe din mizerie nu îi va surprinde pe studenţii de istorie americană şi britanică. Impresia că ambele ţări au fost deosebit de alunecoase la sfârşitul anilor 1800 a fost datorată creşterii reformelor şi mişcărilor progresive care se concentrau spre a face politica să fie cinstită. Întrebarea este dacă ţări precum România, Brazilia, Guatemala şi China vor putea să pornească pe aceaşi cale”, a notat The Economist. Articolul publicateste însoţit şi de o caricatură cu şefa DNA. (Gabriel Niculescu)