Cum sărbătoresc străinii Naşterea lui Iisus? Obiceiuri şi traditii de Crăciun în alte ţări

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Crăciunul a fost sărbătorit înainte de era pre-creştină ca fiind prima zi a Anului Nou. Majoritatea ţărilor din Europa au păstrat Crăciunul ca fiind prima zi din noul an până în secolele XV – XVIII, iar în Ţările Române s-a păstrat tradiţia până în secolul XIX. Motivul pentru care Crăciunul este sărbătorit în 25 decembrie este acela că este aproape de Solstiţiul de iarnă. Această sărbătoare a fost întotdeauna asociată cu un moş bătrân şi darnic.

Atât în România, cât şi în străinătate, de Crăciun, oamenii au anumite tradiţii şi obiceiuri pe care le păstrează din moşi strămoşi.

Iată cum sărbătoresc Crăciunul cei de peste hotare

Italia

Italienii pun mare preţ pe Crăciun şi pe familia reîntregită în zilele de sărbătoare, ba chiar existând o zicală a lor „Natale con i tuoi, Pasqua con chi vuoi” (Crăciunul cu ai tăi, Paştele cu cine vrei). Masa oficială de Crăciun este una bogată, cu aperitive, supe şi mai multe feluri principale, durează cel puţin trei ore şi începe cu o rugăciune. Se mănâncă mult peşte şi fructe de mare. Înainte de masă se deschid cadourile aduse în noaptea anterioară de Babbo Natale (Moş Crăciun). În unele zone ale Italiei cadourile vin abia la câteva zile diferenţă şi sunt aduse de o vrăjitoare bună. Italienii merg la Biserică înainte şi după prima zi de Crăciun.

Grecia

Crăciunul se sărbătoreşte după Calendarul Iulian (calendar ortodox de rit vechi), pe 7 ianuarie, iar cadourile se primesc de Anul Nou. Tot în noaptea dintre ani, cel mai bătrân membru al familiei spune o rugăciune şi stropeşte casa cu apa sfinţită, ca să o apere de necazuri şi de Killantzaroi, nişte spiriduşi răi care intră pe horn sau pe geam şi fac dezordine: sting focul, leagă cozile cailor şi acresc laptele.

Franţa

În privinţa cadourilor, în această ţară se dă o luptă între Moş Crăciun (Père Noel) şi Moş Nicolae (Père Nicolas). În unele zone ale Franţei, copiii primesc cadourile de Sărbători la începutul lui decembrie, din partea lui Moş Nicolae. Alţi copii primesc cadourile de la Moş Crăciun, în prima zi de Crăciun.

O tradiţie culinară respectată de către toţi francezii în ziua de Crăciun este să servească „Bûche de Noel”, o prăjitură cu multă ciocolată, care seamănă cu o buturugă.

Germania

Nemţilor trebuie să le mulţumim pentru obiceiul împodobirii bradului, care pare a avea origini germanice. Tot de la ei avem şi cântecul „O, Tannenbaum!” („O, brad frumos!”), tradus de-a lungul timpului în zeci de limbi diferite. În Germania sunt două mese principale: masa din Ajun, cu carne de porc sau purceluş de lapte şi budincă de macaroane şi masa din prima zi de Crăciun, cu gâsca la cuptor şi tradiţionala prăjitură Stollen. Această prăjitură seamănă cu cozonacul românesc, însă este umplută cu fructe confiate, marţipan şi ghimbir.
O tradiţie nemţească spune că toată noaptea de Crăciun este bine să ardă lemne în curte sau în sobă, ca să apere casa de hoţi şi necazuri tot anul ce urmează.

Cehia
Bradul de Crăciun se împodobeşte doar în seara de Ajun, altfel aduce ghinion familiei. Masa de Crăciun nu este foarte bogată, ci echilibrată, şi se bazează pe ouă şi peşte. O tradiţie puţin mai ciudată a cehilor este aceea că la masă trebuie să fie un număr par de persoane, altfel persoana care nu are pereche/partener va muri în anul ce vine.

Finlanda
După masa de Crăciun, bazată pe carne de vânat şi peşte, finlandezii se întâlnesc la saună. După aceea, se odihnesc puţin şi apoi merg cu toţii la mormintele rudelor.

Islanda
Islandezii sunt tare norocoşi! Pentru ei vin 13 Moşi şi fiecare lasă câte un mic cadou copilaşilor cuminţi. Câte un Moş cu nume haios vine de departe din munţi în fiecare zi, începând cu 12 decembrie. Copiii cuminţi primesc dulciuri, jucării, fructe şi lozuri în plic, iar copiii răi primesc doar cartofi. Marea Sărbătoare a Crăciunului se încheie abia pe 6 ianuarie, când şi cel de-al 13-lea Moş a ajuns înapoi acasă, în munţi.

Suedia

Pentru suedezi, cea mai importantă zi este Ajunul, prilej cu care se pregăteşte o masă specială bazată pe şuncă, peşte şi fasole. De obicei, după masa din Ajun, rudele îşi fac cadouri. Cei mici îşi primesc cadourile a doua zi de dimineaţă şi le descoperă, ca de fiecare dată, într-un sac ascuns în zăpadă. Acolo le lasă Moşul, care este un pitic îmbrăcat în roşu, cu barba albă şi mare amator de orez cu lapte.

Australia

În Australia, Crăciunul se sărbătoreşte în timpul aşa-zisei vacanţe de vară. Cel mai popular moment este acela al colindelor la lumina lumânării, când toţi oamenii din fiecare comunitate se întâlnesc, aprind lumânări şi cântă. De Crăciun, casele australienilor sunt decorate cu flori, frunze de palmier şi ferigi, iar în noaptea de Ajun se merge la Biserică. După micul dejun al dimineţii de Crăciun, oamenii se întorc la Biserică şi abia când revin acasă are loc masa festivă, bazată pe curcan, preparate la grătar şi budincă cu fructe.

În timpul zilelor libere de Crăciun, cei mai mulţi australieni ies la plimbare pe jos sau cu bicicleta, merg la picnic sau la înot. Există obiceiul ca în cea de-a doua zi de Crăciun să se strângă bani pentru cei mai importanţi oameni ai comunităţii (preotul, poştaşul, cel care aduce ziarul etc). Acesta este un mod de a le mulţumi pentru ajutorul adus în anul care se încheie.

Cuba

Cumva tradiţia tăierii porcului din România seamănă cu cea din Cuba, doar că aici porcul, după ce se taie se pârleşte într-o groapă săpată în pământ, animalul sacrificat fiind acoperit cu cărbuni încinşi. Masa de Crăciun se bazează pe friptură de porc, fasole, orez şi Yuca – un piure din plante tradiţionale.

Jamaica

La capitolul culinar, Crăciunul din Jamaica este cu siguranţă cel mai exotic. Aici la masa festivă se serveşte orez, fasole, pui, coadă de viţel şi carne de capră, iar băutura specifică sărbătorii de Crăciun este preparată din măcriş, chimen, coajă de portocală, rom şi zahăr.

Statele Unite ale Americii

În America, sărbătoarea Crăciunului este prilej de voie bună, luminiţe prin tot oraşul, brazi imenşi cu decoraţiuni strălucitoare şi multă agitaţie pentru pregătiri. Ba chiar se nasc adevărate competiţii între vecini în funcţie de cât de frumos îşi decorează casa. Masa festivă este bazată pe curcan şi o prăjitură asemănătoare cozonacului, cu fructe confiate. Pe continentul american există 11 oraşe cu numele Santa Claus şi 50 de localităţi cu numele Noel.

Rusia

La fel ca în Grecia, conform calendarului ortodox de rit vechi, Crăciunul se sărbătoreşte în Rusia pe 7 ianuarie. Extrem de importante pentru ruşi sunt slujbele ţinute în biserici şi catedrale, de la care nimeni nu lipseşte. Sunt două mese principale de Crăciun: masa de Ajun, la care se mănâncă de post, felul principal fiind Kutya, un terci din boabe de grâu, mâncat de toţi mesenii din aceeaşi farfurie şi masa de Crăciun, cu 12 feluri de mâncare, câte unul pentru fiecare dintre cei 12 Apostoli. Cadourile sunt aduse de Babuşka (Moş Crăciun), împreună cu Snegurocika (Albă ca Zăpada).

Aşa cum românii au tradiţii din străbuni de care ţin cont în sărbătoarea naşterii Mântuitorului, aşa în fiecare colţ al lumii oamenii au alte obiceiuri şi sărbătoresc într-un mod diferit Crăciunul. Deşi tradiţiile lor sunt diferite de ale noastre, au şi un lucru în comun: cu prilejul acestei sărbători toată familia se reuneşte şi petrece timp alături de cei dragi.

(Bogdan Stănescu)