Bravo, Iulia Albu, ai stil! De unde „a împrumutat” vedeta anumite ţinute cu care a făcut furori

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Iulia a ştiut tot timpul să atragă atenţia asupra ei, chiar dacă pentru asta a fost nevoită să îşi ridice găinile în cap, şi a făcut-o mereu cu stil, chiar dacă stilul nu era întotdeauna al ei, ci unul de împrumut. Să zicem că personajul care a devenit Iulia Albu în ultimii ani este unul compozit, ca un joc de puzzle ale cărui piese sunt luate de pe ici, pe colo, din lumea mare a celor care au, într-adevăr, stil. Cineva, o persoană care e absolut sigur că nu o are pe Iulia drept model în viaţă, a făcut o pagină de Facebook intitulată „De la cine plagiază Iulia Albu“.

Vezi galeria foto
13 poze

Pagina aceasta de FB conţine o serie întreagă de trimiteri la persoanele pe care Iulia le-a copiat de-a lungul timpului. Şi Iulia a copiat ceva la viaţa ei, dovedind totuşi că are o bună cultură vizuală. Ca să copiezi trebuie să ştii de la cine. Şi Iulia ştie. Iulia a copiat-o pe Tanya din „The Man Called Flinstone“, este vorba de celebra pălărie cu ochi, pe Anna Dello Russo cu acele aranjamente floral-regale Dolce & Gabbana de pus pe cap, dar şi cu ananasul pe post de pălărie. Iulia a copiat şi de la Maison Martin Margiela, şi-a pus pe cap o coroană de hârtie la fel ca Vivienne Westwood şi Lady Gaga, ba chiar şi de la Monica Gabor a copiat puţin, e vorba de o altă coroană de pus, fireşte, pe cap. Iulia, cum  spuneam, şi-a pus o găinuşă-n cap, şi asta n-a fost deloc un act artistic original. Înainte de ea, şiau mai pus găinuşe şi cocoşei în cap şi Mae Vavrea, cu aproape un secol în urmă, şi Isabela Blow, muza designerului Philip Treacy, şi aşa mai departe. La fel ca Lady Gaga, Iulia şi-a întins rujul de buze pe faţă, în sus şi-n jos, şi şi-a pus pene-n cap. Iulia şi-a pus bandaj de pirat pe ochi la fel ca Salvador Dali şi ca mulţi alţii, şi ochelari improvizaţi din diverse obiecte, la fel ca Julija Jankelaityte. Şi exemplele despre împrumuturile stilistice ale Iuliei Albu ar putea continua mult şi bine, căci, asta e, originalitatea e mai grea…