Obiceiuri şi superstiţii de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, cei slăviţi „întocmai cu Apostolii”, sunt prăznuiţi de Biserica Ortodoxă la data de 21 mai. Sărbătoarea are o putenică legătură cu puterea Sfintei Cruci. Sfântului Constantin i s-a arătat pe cerul amiezii semnul Crucii spre biruinţă, în pragul înfruntării cu păgânul Maxenţiu, iar Sfânta Elena, mama sa, a descoperit, la Ierusalim, Crucea pe care Mântuitorul a fost răstignit.

Cunoscuti drept cei care au dat libertatea crestinismului, cei doi imparati Constantin si Elena au deventi adevarati protectori ai crestinilor.

Obiceiuri şi superstiţii de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena:

– mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului;

– în unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, deoarece, în popor, se vorbeşte că tot ce se seamănă după această zi se va usca;

– podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;

– ziua de Sfântul Constantin şi Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului;

– femeile, pentru a alunga duhurile rele şi necurate, tămâie şi stropesc cu aghiasmă;

– pentru a se apăra de forţe malefice, ţăranii aprind un foc mare şi stau în jurul lui, prin acest foc obişnuiesc să treacă şi oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.