Cine era Julia Pastrana? Anomalia genetică extrem de rară care o făcea pe această femeie să arate ca un…urangutan

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Julia Pastrana a fost o adevărată vedetă a secolului XIX datorită înfăţişării sale. Cunoscută drept „femeia urangutan”, ea a trăit o viaţă de excepţie, dar a avut parte de un sfârşit tragic.

Născută în vestul Mexicului, în anul 1834, Julia a rămas orfană de la o vârstă fragedă şi ar fi crescut la orfelinat, conform unor rapoarte ale vremii. Înfăţişarea sa a făcut-o să fie privită ca o ciudăţenie, dar din fericire pentru ea, guvernatorul statului Sinaloa a primit-o în casa lui, angajând-o ca servitoare, după ce a aflat de existenţa ei.

Cine a fost Julia Pastrana şi cum a ajuns celebră

Pe lângă faptul că avea tot corpul acoperit de păr şi că trăsăturile faciale erau neobişnuite pentru un om, Julia a avut o înălţime de doar 1,35 m şi o greutate în jurul a 50 kg. Toate aceste aspecte i-au făcut pe oamenii de ştiinţă ai vremii să o creadă un hibrid între om şi primată. Charles Darwin, aflând de Julia Pastrana, a catalogat-o drept „o femeie remarcabilă” cu barbă şi dantură diferită de cea a omului.

Revenind la povestea ei de viaţă, aflăm că în 1854 Julia a părăsit reşedinţa guvernatorului şi a ajuns pe teritoriul Statelor Unite, ca artist de circ. Tot în SUA, avea să-l cunoască pe Theodore Lent, cel care avea să-i devină atât soţ, cât şi manager. Julia şi soţul ei au plecat apoi în turneu în lumea întreagă.

Afişele vremii o prezentau pe tânăra din Mexic drept „femeia maimuţă”, „doamna babuin” sau „femeia urangutan”, însă dincolo de aceste denumiri jignitoare şi de înfăţişarea ei bizară, ea era foarte talentată şi uimea publicul cu numere artistice care implicau cântat şi dansat.

Cum a murit Julia Pastrana şi ce i s-a întâmplat după moarte

Din păcate, succesul ei a fost de scurtă durată, iar la 26 de ani, tânăra avea să moară în mod tragic. Aflată la Moscova, Julia a murit la câteva zile după ce l-a născut fiul ei şi al lui Theodore Lent. Băiatul avea trăsăturile specifice mamei sale şi nu a supravieţuit mai mult de trei zile.

Theodore a vândut cadavrele soţiei şi fiului său unui profesor de la Universitatea din Moscova. Trupul Juliei a fost îmbălsămat, iar apoi pentru aproximativ 100 de ani a fost expus la diferite muzee şi expoziţii din lumea întreagă. Prin anii 90, trupul ei a intrat în posesia Universităţii din Oslo, iar în 2013, autorităţile norvegiene au decis să o repatrieze pentru a fi înmormântată cum se cuvine în zona sa natală din Mexic.

În ceea ce priveşte aspectul ei neobişnuit, ştiinţa modernă a stabilit că Julia Pastrana nu a fost un hibrid om-maimuţă, ci a suferit de o anomalie genetică numită hiperticoză sau „sindromul vârcolacului„.