Unde s-au aflat artiștii români în zilele sângeroase ale Revoluției din ’89. Răzvan Oprea, dezvăluiri cutremurătoare: „Auzeam, de peste tot, împușcături”. Actorul a rămas profund marcat de lupta pentru libertate

Pentru a marca împlinirea a 33 de ani de la victoria revoluționară din 1989, CANCAN.RO realizează un serial despre artiști români și întâmplările lor din acele zile sumbre. Invitatul celui de-al doilea episod este actorul Răzvan Oprea (43 de ani). Chiar dacă era prea tânăr pentru a putea merge la Revoluție, evenimentele decembriste și-au pus amprenta asupra caracterului său. 

După ce Simona Florescu Dichiseanu a făcut o serie de mărturisiri cutremurătoare, a venit rândul lui Răzvan Oprea să ne povestească unde l-a prins decembrie 1989. Pe vremea aceea, celebrul actor, cunoscut și ca Leonard din serialul „Atletico Textila”, avea doar 10 ani. În data de 21 decembrie, prima zi a Revoluției de la București, artistul juca fotbal, alături de fratele său și de câțiva vecini. Dintr-o dată, jocul a fost întrerupt de mama sa, care i-a chemat, speriată, în casă.

„Eu eram afară, jucam fotbal cu băieții din cartier, era o zi de 21 decembrie foarte călduroasă. Mama mea a ieșit și a  început să mă strige: «Răzvan, Răzvan, veniți acasă! »Între timp, tata era la televiziune, dar nu știu ce a făcut exact acolo. Nu ne-a spus decât că se întâmplau lucruri bizare acolo. Erau oameni în civil care aveau arme, triau grupurile, îi controlau pe ceilalți. După câteva ore, a venit acasă”, a spus artistul, în exclusivitate pentru CANCAN.RO.

Orașul din România în care este cel mai frig. Meteorologii Accuweather anunță temperaturi...

Tatăl Alinei Apostol, închisă într-un penitenciar din China, declarații SFÂȘIETOARE: ”Copilul meu moare...

(CITEȘTE ȘI: „Reprofilare” din cauza pandemiei. Un cunoscut personaj din „Mondenii” și Atletico „Textila” a dat actoria pe…. călărie!)

Tatăl lui Răzvan Oprea, un erou rămas în umbră: „Ar fi putut să-și ceară certificat”

În cadrul interviului exclusiv, artistul a mărturisit că tatăl său a participat la Revoluție, dar niciodată nu și-a cerut dreptul, acela de a primi un certificat de revoluționar. Părintele său a fost erou pentru o zi, protestând în Piața CC, apoi la televiziune, alături de alți muncitori. Ar fi continuat, dar a fost oprit de familie, de frica să nu-l piardă, așa cum s-a întâmplat, din păcate, cu atât de mulți români.

„Tatăl meu a fost participant la Revoluție, deși nu a cerut niciodată un carnet de nimic. Ar fi putut să-și ceară certificat de revoluționar pentru că a participat la acele evenimente, dar nu l-a interesat asta niciodată. Era un tip mai modest.

Tata fost în Piața CC pe data de 21 decembrie și a plecat, cu o parte din manifestanți, către televiziune. Pe drum, s-au precipitat lucrurile și autoritățile au început să tragă. El s-a speriat, dar a mai stat cu alte grupuri de la televiziune, apoi a venit acasă. Noi nu l-am mai lăsat să plece. La doar câteva zile după aceea, pe data de 25 decembrie, a murit bunicul meu. Au fost niște zile pe care le-am trăit în mod special”, a spus artistul pentru CANCAN.RO.

Tatăl artistului s-a stins în urmă cu zece ani și nu a apucat să-și mai spună povestea. După momentul ’89, a încercat mai multe idei de afaceri nereușite și i-a fost extrem de greu să se adapteze la schimbare. „Părinții mei au fost generația de sacrificiu”, spune Răzvan Oprea despre acest subiect.

(CITEȘTE ȘI: Mondenii fac senzatie pe net cu un episod filmat in timpul lansarii candidaturii lui Victor Ponta! Vezi ce au putut sa faca)

Răzvan Oprea: „Am mers pe lângă stâlpi, cu multă teamă, ca să ajungem la tren”

Decembrie 1989 a marcat, pentru Răzvan Oprea, două momente extrem de importante. Nu doar Revoluția și-a pus amprenta asupra sa, ci și moartea bunicului. Artistul a fost nevoit să plece cu trenul pentru a-și lua rămas bun, moment în care o altă nenorocire avea să se întâmple.

În timpul în care aștepta trenul, alături de familia sa, actorul a auzit împușcături. Ca urmare, a încercat să se deplaseze cât mai sigur, stând cât mai aproape de stâlpii peronului.

Când a ajuns la țară, mare i-a fost surpriza să vadă că oamenii de acolo aveau o cu totul altă concepție despre evenimentele întâmplate. Unii erau supărați pentru că se va schimba regimul.

„Imediat după execuția Ceaușeștilor, a murit și bunicul meu. Îmi aduc aminte că trebuia să mergem la țară cu trenul și în gară auzeam, de peste tot, împușcături răzlețe, depărtate, ca și cum undeva sunt împușcați oameni. Era deja data de 26 decembrie. Nu văzusem nimic, dar le auzeam pretutindeni. Ne-am speriat. Eram copii. Am mers pe lângă stâlpi, cu multă teamă, ca să ajungem la tren. Mama voia să luăm mașina, dar tata spunea că este mult prea periculos.

La țară, era cu totul altă lume. Toți se purtau de parcă nu se întâmplase nimic. Știau doar că a fost omorât Ceaușescu. Era o stare că se schimbă ceva, dar oamenii nu înțelegeau momentul ca pe o revoluție, ci ca pe o tulburare la nivelul statului”, a mărturisit actorul.

(CITEȘTE ȘI: Ce mamă grijulie este Andreea Grămoșteanu! Actrița din „Mondenii” a născut un băiețel)

Răzvan Oprea: „Revoluția a fost un moment de frică”

Chiar dacă era atât de tânăr, Răzvan Oprea a înțeles evenimentele petrecute în sumbrele zile decembriste. Ani la rând, actorul spera la o schimbare ce nu avea să vină, însă, vreodată.

Revoluția din 1989 l-a determinat pe artist să fie un „revoluționar” pe tot parcursul tinereții, dorință ce s-a domolit odată cu crearea unei familii. În prezent, actorul de la TNB este căsătorit și are un băiețel de patru ani și o fetiță de nouă ani. Ca urmare, prioritățile sale s-au schimbat.

„Pentru mine, Revoluția a fost un moment de frică amestecat cu trezirea unei conștiințe că trebuie să schimbe ceva. Am avut senzația asta pe tot parcursul anilor de după. Până în 1992, am crezut că viața va fi cu totul altfel. După 1993, au dispărut aceste impresii pentru că a început un declin economic care continuă și acum. 

Toată tinerețea mea am fost un revoluționar pentru că m-am lovit de nedreptatea și de lipsa certificării valorii reale în societate (nu mă refer doar în profesia mea, în orice) și lipsa unui sistem de valori sănătos m-a făcut destul de înverșunat și revoltat.

Revoluția a fost un moment foarte important pentru mine, așa cum a fost pentru toți românii, dar și un eveniment pe care acum îl văd cu totul și cu totul altfel. Îl citesc prin prisma acestor răsturnări socio-politice și economice care se petrec atât de puternic, încât întorc societatea cu josul în sus, odată la 30-50 de ani”, a adăugat Răzvan Oprea, pentru CANCAN.RO.

(CITEȘTE ȘI: Declarații inedite ale președintelui Klaus Iohannis despre participarea sa la Revoluția din 1989: „Au început să șuiere gloanțele”)

Ce s-a întâmplat în ziua de 19 decembrie în Revoluția Română din 1989

După evenimentele petrecute cu o zi înainte (VEZI AICI DETALII), manifestațiile încep chiar de la prima oră a dimineții. Muncitorii timișoreni de la întreprinderile 6 Martie, Azur, ELBA și Solventul au pornit o grevă spontană, în care scandau lozinci împotriva sistemului.

Elena Ceaușescu și operațiunea „Trandafirul”

Nicolae Ceaușescu plecase deja în vizita oficială din Iran, iar Elena Ceaușescu rămăsese în postura de lider suprem al României. Soția dictatorului derula operațiunea „Trandafirul”, prin care încerca să ascundă cele 83 de victime împușcate pe străzile din Timișoara, pe 17 și 18 decembrie. Din cei decedați, 43 au fost transportați la București, unde au fost incinerați, iar cenușa le-a fost aruncată într-un canal din Popești Leordeni. Explicația pe care au oferi-o autoritățile a fost aceea că respectivii au părăsit fraudulos țara.

Protest și grevă la Timișoara

Fiind informați cu privire la protestele muncitorilor din Timișoara, Radu Bălan și activiștii de partid vor merge la ELBA. Muncitorii îi vor cere prim-secretarului de stat să scoată armata de pe străzile Timișoarei și din fabrici, pentru a se opri din manifestații.

Radu Bălan l-a consultat pe Ion Coman cu privire la luarea unei decizii, dar nu au putut ajunge la un consens. Ca urmare, manifestațiile au continuat, iar militarii au rămas fermi pe poziții. Mai mult: Radu Bălan a fost luat ostatic de către muncitori. Între timp, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă, cerând retragerea armatei.

La amiază, Ion Coman îi comandă șefului Marelui Stat-Major să meargă la întreprinderea ELBA și să-l salveze pe Radu Bălan. Acesta ordona retragerea militarilor din fabrică în cazarmă. Pe de altă parte, în apropierea făbricii, au fost persoane împușcate.

Armata se retrage de pe străzile Timișoarei

Ministerul Apărării Naționale a vorbit cu generalul- maior Ștefan Gușă și a stabilit să nu rănească alte persoane. Seara, este interzisă deschiderea focului de arme asupra civililor. În noaptea dintre 19 și 20 decembrie, TAB-urile, tancurile și câteva efective militare se retrag la cazarmă.

Tot în data de 19 decembrie 1989, muncitorii de la secția de sculărie a făbricii „Electromotor” fac grevă pentru că armata este prezentă pe străzi.

La întreprinderea 6 Martie, militarii au deschis focul și au folosit gaze lacrimogene, după ce ar fi fost atacați cu pietre și șuruburi de un grup de tineri.