Într-o eră a vitezei și a confortului, prăjiturile din supermarketuri au devenit alegerea rapidă a multor consumatori atunci când vine vorba de o gustare dulce. Cu toate acestea, un studiu recent scoate la iveală detalii mai puțin dulci despre ceea ce se află, de fapt, în ambalajele colorate și atrăgătoare de pe rafturile magazinelor.
Au fost analizate 30 de produse de la cei mai cunoscuți producători de dulciuri din România, printre care Boromir, Kandia Dulce, Alka, ETI European Food Industries, Ferrero, Mondelez și Forward International. În vizor au intrat sortimente variate precum prăjiturile Măgura, în multiple arome – de la ciocolată și căpșuni până la cocos și alune –, produsele Rom, prăjiturile Boromir Mini Chec, sortimentele 7 Days, dar și mărci internaționale precum Kinder, Milka, Barni sau Dare.
Rezultatele studiului atrag atenția asupra unui element comun: prezența aditivilor alimentari, cunoscuți sub denumirea de E-uri. Fiecare produs analizat conține între 5 și 13 aditivi, unii dintre cei mai frecvent întâlniți fiind sorbatul de potasiu (E202), lecitina din soia (E322), glicerina (E422) și esterii poliglicerici ai acizilor grași (E475). Acești compuși au roluri diferite în menținerea prospețimii produselor, stabilizarea emulsiilor sau îmbunătățirea texturii, însă consumul frecvent al acestor substanțe ridică semne de întrebare în rândul nutriționiștilor.
Valoarea calorică a prăjiturilor analizate este, de asemenea, demnă de remarcat. În funcție de sortiment, aceste gustări conțin între 326 și 420 de kilocalorii la 100 de grame, în timp ce porțiile individuale au o greutate cuprinsă între 30 și 80 de grame. Astfel, o simplă gustare poate însemna un aport semnificativ de calorii, adesea nesesizat de consumatori.
Din punctul de vedere al macronutrienților, dulciurile respective conțin între 6 și 20 de grame de grăsimi per 100 de grame de produs, dintre care grăsimile saturate sunt prezente în cantități ce variază între 1,6 și 3 grame. În privința carbohidraților, acestea sunt abundente: între 49 și 63 de grame, dintre care o mare parte sunt zaharuri simple – între 27 și 40 de grame. Proteinele au o prezență mai modestă, între 3,3 și 6,3 grame, iar conținutul de sare se situează între 1,1 și 1,12 grame.
Această compoziție transformă prăjiturile din comerț în produse hipercalorice, bogate în zahăr și grăsimi, ceea ce le face mai puțin potrivite pentru consumul zilnic, mai ales în rândul copiilor. Ambalajele atrăgătoare și dimensiunea redusă pot da falsa impresie că acestea reprezintă o alegere inofensivă, însă realitatea nutrițională este mult mai complexă.
Etichetele produselor analizate oferă informații detaliate privind compoziția nutrițională, însă deseori consumatorii nu le citesc sau nu acordă atenție reală acestor date. Aditivii, zaharurile în exces și aportul ridicat de calorii pot contribui, în timp, la dezechilibre alimentare, în special dacă astfel de gustări sunt consumate frecvent.
Deși prăjiturile ambalate oferă comoditate și o durată de valabilitate extinsă, alegerea lor în detrimentul deserturilor proaspete sau a alternativelor preparate în casă vine cu un cost invizibil pentru sănătate. Prin urmare, este esențial ca publicul să fie mai informat și mai atent la ceea ce consumă, chiar și atunci când este vorba de o simplă gustare dulce.
Citește și: UNDE SE VA DESCHIDE WENDY’S ÎN ROMÂNIA? CELEBRUL FAST FOOD AMERICAN A AJUNS ȘI LA NOI