Tot mai mulți angajați, indiferent de domeniul în care activează, se confruntă cu ceea ce specialiștii numesc burnout, o stare de epuizare psihică și fizică provocată de stresul cronic. Considerată în trecut doar o „oboseală trecătoare” sau o simplă nevroză profesională, această afecțiune a fost recunoscută oficial în ultimul deceniu ca un sindrom care are consecințe serioase asupra sănătății și performanței.
Societatea modernă, caracterizată prin ritm alert, competiție continuă și presiunea constantă de a obține rezultate, favorizează apariția burnout-ului. Persoanele cele mai vulnerabile sunt cele care desfășoară activități intelectuale solicitante, dar fenomenul nu ocolește nici alte categorii profesionale. Într-o primă fază, oboseala pare a fi ceva obișnuit, însă atunci când devine permanentă și este însoțită de lipsa motivației, iritabilitate sau scăderea capacității de concentrare, semnalul de alarmă este evident.
Unul dintre cele mai grave efecte ale epuizării cronice este faptul că organismul ajunge să nu mai funcționeze la parametri normali. Stresul prelungit duce la secreția excesivă de hormoni precum cortizolul, ceea ce provoacă dezechilibre importante în sistemul imunitar, nervos și endocrin. Persoanele afectate pot resimți dureri de cap frecvente, insomnii, palpitații sau tulburări digestive. În plus, capacitatea de a lua decizii scade drastic, iar memoria pe termen scurt devine tot mai slabă.
Pentru a menține un ritm de viață sănătos și a evita instalarea epuizării, specialiștii recomandă așa-numita „regulă a celor 8”. Aceasta presupune împărțirea unei zile în trei segmente egale: opt ore dedicate activității profesionale, opt ore de somn și opt ore rezervate pentru familie, relaxare și responsabilități personale. Prin această structurare simplă a timpului, se obține un echilibru între muncă, odihnă și viața personală.
„Cea mai simplă prevenție este cea a nemților, care folosesc regula lui 8. Atunci totul este echilibrat, iar ei respectă acest principiu cu strictețe”, a explicat prof. dr. Vlad Ciurea, potrivit antena3.ro
Pe lângă efectele fizice, burnout-ul are un impact puternic asupra psihicului. Cei afectați descriu o senzație de gol, lipsă de sens și o imposibilitate de a-și recăpăta energia chiar și după perioade de repaus. De multe ori, această stare conduce la anxietate și, în cazuri grave, la depresie. Pentru organizații, costurile sunt majore: scăderea productivității, creșterea numărului de erori și chiar absenteismul prelungit.
Prevenirea burnout-ului devine astfel esențială. Specialiștii recomandă o abordare bazată pe echilibru: gestionarea timpului de lucru, stabilirea unor limite clare între viața profesională și cea personală, precum și introducerea unor momente de relaxare zilnică. Mișcarea fizică, plimbările în aer liber sau activitățile recreative pot contribui semnificativ la reducerea stresului acumulat. La fel de important este și somnul odihnitor, considerat principala sursă de refacere a creierului și a organismului.