În ultimii aproape opt ani, sute de români care s-au confruntat cu datorii greu de gestionat au apelat la procedura de insolvență personală, oferită de Legea nr. 151/2015.
Aceasta le permite persoanelor fizice să își declare insolvența și să obțină suspendarea temporară a executărilor silite, dacă îndeplinesc anumite condiții stabilite de legislație. Procedura, introdusă începând cu 1 ianuarie 2018, urmărește să ofere o soluție legală pentru cei care nu mai pot face față datoriilor, protejându-le în același timp drepturile și asigurând un cadru pentru rambursarea datoriei într-un termen rezonabil.
Un român a cerut intrarea în insolvență personală pentru datorii de 500.000 de euro, o sumă impresionantă care depășește cu mult pragul legal minim pentru deschiderea procedurii, potrivit Mediafax.ro
Insolvența reprezintă situația în care patrimoniul unui debitor nu mai poate acoperi obligațiile scadente, iar neplata acestora timp de 90 de zile de la scadență constituie, conform legii, un criteriu de prezumție a insolvenței. Legea stabilește totodată un prag minim al datoriilor pentru deschiderea procedurii, echivalentul a 15 salarii minime brute pe economie. Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim brut lunar este de 4.050 de lei, ceea ce situează pragul minim la 60.750 de lei.
Persoanele fizice de bună-credință care au domiciliul sau reședința obișnuită în România și care se află într-o stare de insolvență fără perspective de redresare în următoarele 12 luni pot beneficia de această procedură. Legea prevede trei tipuri principale de insolvență: procedura pe bază de plan de rambursare a datoriilor, procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active și procedura simplificată. Planul de rambursare poate fi stabilit pentru maximum cinci ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă un an, în funcție de acordul creditorilor și fezabilitatea planului.
Nu toți debitorii pot accesa legea. Persoanele condamnate pentru infracțiuni economice sau de patrimoniu, cei care au acumulat datorii recente în mod iresponsabil sau care au refuzat să își găsească surse de venit, precum și cei care au mai beneficiat de insolvență în ultimii cinci ani, sunt excluși de la această procedură. De asemenea, legislația restrânge accesul celor care au făcut plăți preferențiale sau au transferat active într-un mod care a redus semnificativ disponibilitatea fondurilor pentru plata altor datorii.
Cade guvernul Bolojan? Cine vine la putere după ce tensiunile au ajuns la cote alarmante