„3 din 5 persoane fac Alzheimer”. Profesorul Vlad Ciurea vorbește despre stilul de viață care influențează boala

Boala Alzheimer devine una dintre cele mai mari provocări medicale ale secolului, pe fondul îmbătrânirii populației și al stilului de viață tot mai agitat. Specialiștii avertizează că prevenția începe cu ani buni înainte de apariția primelor simptome, iar obiceiurile zilnice pot influența decisiv sănătatea creierului.

Un semnal de alarmă tras de specialiști

Profesorul doctor Vlad Ciurea atrage atenția asupra extinderii alarmante a bolii și asupra rolului pe care stresul și stilul de viață îl pot avea în apariția acesteia. „Din cinci persoane care merg pe stradă, trei fac Alzheimer. Este foarte mult. În Europa, locul întâi este surprinzător, este Finlanda. Și cele mai puține care au Alzheimer sunt țările din sud, Grecia, de exemplu, o țară care are un procent foarte mic. Starea de stres, cred că este cea mai consumptivă și producătoare de elemente pentru Alzheimer”, a explicat medicul.

Afirmația subliniază legătura dintre ritmul de viață, alimentație, echilibru emoțional și sănătatea creierului, aspecte confirmate de numeroase studii medicale care arată că factorii psihologici și sociali pot influența apariția bolilor neurodegenerative.

Ce este boala Alzheimer și cum afectează creierul

Boala Alzheimer reprezintă o afecțiune neurodegenerativă progresivă, caracterizată prin distrugerea treptată a celulelor nervoase și afectarea funcțiilor cognitive, inclusiv memoria, gândirea, orientarea și capacitatea de luare a deciziilor. Afecțiunea nu face parte din procesul normal de îmbătrânire, chiar dacă apare frecvent la vârste înaintate, ci evoluează lent și determină, în timp, pierderea independenței pacientului.

În creierul persoanelor afectate se acumulează proteine anormale, precum beta-amiloidul și proteina tau, care blochează comunicarea dintre neuroni, determină moartea celulelor nervoase și provoacă micșorarea anumitor regiuni cerebrale, în special a celor responsabile de memorie și raționament. Aceste modificări pot începe cu ani sau chiar decenii înainte ca simptomele să devină vizibile.

Cât de frecventă este boala

Alzheimer este cea mai răspândită formă de demență și reprezintă majoritatea cazurilor diagnosticate la nivel mondial. Riscul de apariție crește semnificativ odată cu înaintarea în vârstă, mai ales după 65 de ani, iar la persoanele care depășesc 85 de ani incidența bolii devine mult mai mare.

Creșterea speranței de viață și schimbările stilului de viață contribuie la creșterea numărului de cazuri, ceea ce transformă boala Alzheimer într-o problemă majoră de sănătate publică, cu impact atât asupra pacienților, cât și asupra familiilor și sistemelor medicale.

Cauze și factori care favorizează apariția bolii

Cauzele exacte ale bolii Alzheimer nu sunt pe deplin cunoscute, însă specialiștii consideră că aceasta apare prin combinarea mai multor factori, precum înaintarea în vârstă, predispoziția genetică și modificările biologice produse la nivel cerebral. În același timp, stilul de viață are o influență majoră, deoarece afecțiuni precum hipertensiunea, diabetul, colesterolul crescut sau obezitatea pot afecta circulația cerebrală și pot accelera procesele degenerative.

De asemenea, sedentarismul, fumatul, lipsa stimulării intelectuale, izolarea socială sau stresul cronic pot contribui la creșterea riscului, în timp ce traumatismele craniene repetate pot afecta structurile cerebrale implicate în memorie.

Primele semne ale bolii

Debutul bolii Alzheimer este lent și adesea greu de observat, deoarece simptomele pot fi confundate cu simple episoade de uitare. Primele manifestări includ dificultăți în reținerea informațiilor recente, repetarea frecventă a acelorași întrebări, probleme de orientare sau dificultăți în găsirea cuvintelor potrivite.

Pe măsură ce boala evoluează, apar tulburări de comportament, confuzie, dificultăți în recunoașterea persoanelor apropiate și pierderea capacității de a desfășura activități zilnice, ceea ce determină dependența de ajutor permanent.

Diagnostic și evoluție

Diagnosticul bolii Alzheimer nu se bazează pe un singur test, ci pe evaluări complexe care includ testări cognitive, investigații imagistice cerebrale și analize medicale care exclud alte afecțiuni. Identificarea timpurie a bolii permite inițierea tratamentului și poate încetini evoluția simptomelor, chiar dacă boala nu poate fi vindecată.

Tratamentele actuale urmăresc îmbunătățirea comunicării dintre neuroni, stabilizarea funcțiilor cognitive și reducerea simptomelor comportamentale, iar cercetările medicale încearcă să dezvolte terapii care să reducă acumulările anormale de proteine din creier.

Prevenția Alzheimerului începe din viața de zi cu zi

Deși nu există o metodă sigură de prevenire a bolii, studiile arată că riscul poate fi redus prin adoptarea unui stil de viață echilibrat, care include activitate fizică regulată, alimentație sănătoasă inspirată din dieta mediteraneană, menținerea activității intelectuale prin lectură sau învățare continuă și implicarea în activități sociale.

Specialiștii subliniază importanța controlului bolilor cardiovasculare, menținerea unei tensiuni arteriale normale, reducerea stresului, asigurarea unui somn de calitate și evitarea obiceiurilor nocive precum fumatul sau consumul excesiv de alcool, deoarece toate aceste elemente contribuie la menținerea sănătății creierului.

Impactul asupra societății

Boala Alzheimer afectează profund calitatea vieții pacienților și a familiilor acestora, deoarece necesită îngrijire constantă, suport emoțional și resurse medicale considerabile. Creșterea numărului de cazuri la nivel global determină tot mai multe state să investească în programe de prevenție, cercetare și sprijin pentru pacienți.

Boala Alzheimer reprezintă una dintre cele mai complexe și răspândite afecțiuni neurologice ale prezentului, iar avertismentele specialiștilor, inclusiv cele ale profesorului Vlad Ciurea, subliniază necesitatea adoptării unui stil de viață echilibrat și a reducerii stresului. Deși medicina nu dispune încă de un tratament curativ, prevenția, depistarea precoce și menținerea sănătății generale pot reduce semnificativ riscul apariției acestei boli.

CITEȘTE ȘI: Dr. Mihail Pautov dezvăluie: „100 de grame de pui NU înseamnă 100 de grame de proteină” – greșeala pe care o fac toți românii

Ce este sănătatea metabolică și de ce a devenit obsesia momentului?