Radu Penciulescu, considerat unul dintre creatorii de școală în regia de teatru românească a murit în noaptea de joi spre vineri, la Stockholm, după cum au confirmat surse din partea Uniunii Teatrale din România.
Radu Penciulescu a absolvit Institutul de ArtăTeatrală şi Cinematografică în 1956, el fiind coleg cu Lucian Pintilie, Sanda Manu, Mihai Dimiu, Valeriu Moisescu.
După absolvire (1955), el a lucrat ca regizor la Oradea, dar şi la Craiova, unde director tocmai devenise Vlad Mugur.
În 1964, Penciulescu a înfiinţat Teatrul Mic, fiind primul director al instituţiei (post din care şi-a dat demisia în 1969). În aceeaşi perioadă a fost profesor la Institutul de Teatru (unde existau două clase de regie, una a lui Penciulescu, cealaltă, a lui David Esrig).
A montat spectacole de referinţă, precum „Doipe un balansoar” (cu Leopoldina Bălănuţă şi Victor Rebengiuc),”Richard II”, „Tango”, o dramatizare după „Baltagul”, „Dansulsergentului Musgrave”, „Regele Lear”, la Teatrul Naţional Bucureşi,”Woyzeck”, la Piatra Neamţ, „Vicarul”, la Teatrul Bulandra din Capitală.
A fost atras de teatrul de idei, de teatrul-documentar, fiindconsiderat unul dintre regizorii cei mai cerebrali ai generaţiei sale.
În 1973, Penciulescu a plecat din ţară, stabilindu-se în Suedia, unde a ocupat postul de profesor la secţia de regie a Şcolii Superioare de Teatru din Malmö până la pensionare.
După 1990, Radu Penciulescu a lucrat în România doar în sistem de workshop (la TNB, pe teme shakespeariene, sau la Olăneşti, pe texte din Cehov), cu o singură excepţie, „Celălalt Cioran”, un scenariu după „Caietele lui Emil Cioran”, subintitulat „atelier-lectură”, realizat de criticul George Banu în colaborarecu Radu Penciulescu, în 2002, la TNB.