Blestemele Bucurestilor! „Ciuma lui Caragea”, boala care a decimat populatia Capitalei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

FaTa de alte capitale europene, BucureStiul a fost greu incercat de-a lungul istoriei sale. In memoria colectiva a britanicilor mai exista Si astazi celebrul incendiu care a mistuit Londra la 1666. Portughezii au consemnat in istoria Lisabonei teribilul cutremur din 1755, urmat de tsunami. Istoria BucureStiului este plina de nenorociri, una mai groaznica decat alta. Dupa ce trecea o molima izbucnea un incendiu, apoi alta molima lovea oraSul. Cand bolile Si parjolul ii ocoleau pe oameni, urma o invazie straina, nenorocirile succedandu-se la un interval de 10-15 ani.

Una dintre cele mai groaznice incercari prin care au trecut locuitorii BucureStiului a fost celebra „Ciuma a lui Caragea”. In 1812, Ioan Voda Caragea a fost uns domnitor de Inalta Poarta Si s-a instalat la BucureSti dupa ce, impreuna cu alaiul sau, a venit de la Istanbul. Fara sa Stie, unii dintre oamenii sai purtau cu ei teribilul virus al ciumei. La momentul respectiv, oraSul se gasea intr-o situaTie economica foarte proasta, fiind inca afectat de o recenta ocupaTie a trupelor ruseSti. Mai mult, condiTiile sanitare erau deplorabile. Pe acest fond, boala a lovit in plin, iar urmarile au fost extrem de grave.

Potrivit istoricului Dan Falcan, pana in primavara lui 1814, cand boala a fost eradicata complet, au murit, numai in BucureSti, peste 40.000 de oameni, adica aproximativ jumatate din populaTia oraSului. Cadavrele au fost aruncate, la repezeala, in gropi comune, celebra fiind cea din zona cartierului cunoscut astazi sub numele de Balta Alba. Zona a primit acest nume tocmai din cauza morTilor inhumaTi acolo, care, pentru dezinfecTie, erau stropiTi cu var inainte de a fi acoperiTi cu pamant. Alte gropi comune au existat in locul in care este astazi Casa Poporului. MorTii erau luaTi in caruTe de ciocli, care erau recrutaTi din randul ciumaTilor care scapasera de boala Si care devenisera imuni. Extrem de cruzi, aceStia obiSnuiau sa ingroape bolnavii de vii Si chiar sa violeze tinerele muribunde.

In 1828, cand trauma provocata de ciuma incepea sa paleasca, o noua molima a lovit BucureStiul. Este vorba despre o epidemie de holera, care, pana sa se stinga, a ucis Si ea cateva mii de cetaTeni. LiniStea oraSului avea sa Tina pana la 23 martie 1847. Era chiar ziua de PaSte cand focul, impraStiat Si de vantul puternic, a mistuit totul in calea lui, din zona CurTii Vechi de langa Hanul Manuc pana in Calea VacareSti. Flacarile au facut scrum Si o zona comerciala foarte populata, pagubele materiale fiind evaluate la peste 30.000 de pungi cu aur. Atat de grav a fost incendiul incat, din cauza molozului ramas in urma distrugerilor, nivelul oraSului a fost ridicat cu doi metri.