Peste un milion de români îşi vor serba onomastica! VEZI care sunt tradiţiile şi obiceiurile legate de ziua de 23 aprilie

Publicat: 22/04/2016 | 12:14
Peste un milion de români îşi vor serba onomastica! VEZI care sunt tradiţiile şi obiceiurile legate de ziua de 23 aprilie

Fiind o sărbătoare atât de importantă, ziua de 23 aprilie este legată de tradiţii şi obiceiuri puternic înrădăcinate în cultura populară românească.

Ajunul Sf. Gheorghe – Sângiorzul vacilor, Alesul, Mânecătoarea, Împroorul – 22 aprilie

În ziua de ajun a zilei de Sfântul Gheorghe, 22 aprilie, denumită popular Sângiorzul vacilor sau Alesul, se desfăşoară o serie de obiceiuri ce marchează ritual începutul anului pastoral, fiind o sărbătoare a ciobanilor. În acea zi se face alegerea păstorilor, a locului unde se va face strunga sau stâna, alegerea mieilor şi pregătirea oilor pentru primul muls, dar şi prepararea primului caş.

Momentul este marcat de o serie de obiceiuri ritualice, fiind o sărbătoare cu valenţe magice. Primul muls se făcea printr-un colac sau printr-o cunună de plante, despre care se credea că pot asigura sănătatea animalelor şi belşug la producţia de lapte.

Ajunul zilei de Sfântul Gheorghe, Mânecătoarea, este o perioadă caracterizată de prezenţa spiritelor malefice, strigoi şi strigoaice, care umblă noaptea pentru a lua mana laptelui de la vaci. Prezenţa acestora este controlată şi contracarată cu ajutorul plantelor cu virtuţi magice, cum sunt usturoiul (în Bucovina), rugul de măceşe, bozul, pelinul, odoleanul, rostopasca sau leuşteanul (în Banat), rugul verde şi leuşteanul (în Transilvania), conform Institutului Naţional al Patrimoniului.

În dimineaţa ajunului Sângiorzului, are loc Împroorul, adică păşunatul pe rouă, gest menit să asigure sănătatea vitelor în anul respectiv şi pentru a asigura o cantitate suficientă de precipitaţii.

Poporul român este unul extrem de ataşat de tradiţiile şi obiceiurile naţionale.
Poporul român este unul extrem de ataşat de tradiţiile şi obiceiurile naţionale.

Sf. Gheorghe – Sân-Giorgiu, Sângiorz – 23 aprilie

Una dintre practicile cu răspândire generală în ziua Sfântului Gheorghe este împodobirea casei şi anexelor cu simboluri vegetale ce marchează renaşterea naturii.

Emblemele vegetale utilizate variază în funcţie de regiune: în Muntenia se pun crengi de tufan sau de păr, în Transilvania rug verde şi leuştean, rug sau frunză de fag sau gorun în Banat. Acestea au şi rol în protejarea casei şi gospodăriei de acţiunea strigoilor de mană care sunt foarte activi în această perioade, acestora adăugându-se şi alte ritualuri, precum: aprinderea de focuri rituale, cântatul din bucium, fumigaţii şi stropire cu apă, producerea de zgomote şi pomenile de îmbunare a celor decedaţi.

Calul Sfântului Gheorghe – 24 aprilie

A treia zi în care este serbat Sfântul Gheorghe este una extrem de importantă în tradiţia românească, impunând restricţii severe legate de muncă. Dacă în primele zile ale sărbătorii simbolurile principale sunt legate de renaşterea naturii şi alungarea  strigoilor, în această zi nu se lucrează deloc, pentru ca animalele sălbatice să nu atace vitele şi gospodăriile, căutându-se crearea unui echilibru cu natura.

(Georgiana Laciu)

Citește și...