Apneea în somn după 65 de ani: de ce te trezești epuizat și cum îți afectează serotonina, explică Dr. Beatrice Mahler

Apneea în somn nu înseamnă doar sforăit sau oboseală. Este o tulburare care poate fragmenta somnul de zeci de ori pe oră, afectând oxigenarea creierului și echilibrul hormonal. Medicul pneumolog Dr. Beatrice Mahler explică de ce riscul crește odată cu vârsta și cum ajunge apneea să influențeze inclusiv serotonina, „hormonul fericirii”.

Dr. Beatrice Mahler: „În fiecare minut te trezești”

„Știți foarte bine că după 65 de ani, în mod normal, îmbătrânim și tonicitatea musculaturii scade. Și atunci riscul ca respirația noastră să se blocheze în timpul nopții și să apară apneea în somn este mare. În acele momente când apare apneea, ciclul nostru de somn se întrerupe și creierul determină reacția de trezire, care nu face altceva decât să ducă organismul din zona de somn profund, într-o zonă de somn superficial. Vă imaginați că la persoanele vârstnice sau la persoanele obeze, la persoanele care nu fac gimnastică și nu au antrenament, aceste opriri nocturne se produc de peste 30 de ori pe oră. Ora are 60 de minute, de 30 de ori înseamnă că aproape în fiecare minut te trezești. Ce se întâmplă în momentul în care avem aceste treziri repetate, hormonii care ar trebui să se trezească dimineața la ora 4-5, cortizolul, cafeaua de dimineață a organismului, hormonul serotonina, hormonul fericirii, nu se mai sintetizează. Și atunci o să vezi persoanele respective că dimineața se trezesc cu dureri de cap, indispuși, nervoși, după o anumită vârstă și mai ales după 65 de ani.”

Declarația scoate în evidență două mecanisme esențiale: fragmentarea somnului și dezechilibrul hormonal.

Ce este, de fapt, apneea?

Apneea reprezintă oprirea temporară a respirației. Cel mai frecvent, termenul este folosit pentru apneea în somn, o tulburare în care respirația se întrerupe repetat în timpul nopții. Fiecare pauză respiratorie poate dura câteva secunde sau chiar mai mult, iar aceste episoade pot apărea de zeci de ori pe oră.

Consecința directă este scăderea nivelului de oxigen din sânge și activarea unui mecanism de alarmă al creierului, care provoacă microtreziri repetate. Persoana nu își amintește aceste treziri, dar calitatea somnului este profund afectată.

Tipurile de apnee și cum apar

Cea mai frecventă formă este apneea obstructivă în somn. Ea apare atunci când mușchii gâtului se relaxează excesiv în timpul somnului și blochează căile respiratorii. Sforăitul puternic, senzația de sufocare nocturnă și oboseala accentuată în timpul zilei sunt semne tipice.

Apneea centrală este mai rară și are o cauză diferită: creierul nu transmite corect semnalele către mușchii implicați în respirație. Ea poate fi asociată cu afecțiuni neurologice sau cardiace.

Există și forme mixte, în care se combină mecanismele celor două tipuri.

De ce crește riscul după 65 de ani

Odată cu înaintarea în vârstă, tonusul muscular scade, inclusiv la nivelul musculaturii care menține deschise căile respiratorii. În plus, obezitatea, sedentarismul și anumite boli cronice pot amplifica riscul.

Persoanele peste 65 de ani, în special cele cu exces ponderal sau cu un stil de viață sedentar, sunt mai expuse episoadelor repetate de oprire a respirației în timpul nopții.

Legătura dintre apnee și serotonină

Serotonina este un neurotransmițător esențial pentru reglarea dispoziției, a somnului și a funcției respiratorii. În timpul somnului, ea contribuie la menținerea tonusului căilor respiratorii și la stabilitatea respirației.

Episoadele repetate de apnee duc la hipoxie, adică la scăderea oxigenului în sânge, afectând metabolismul cerebral și echilibrul neurotransmițătorilor. Potrivit explicațiilor oferite de Dr. Beatrice Mahler, trezirile frecvente împiedică sinteza normală a hormonilor care ar trebui activați în zorii zilei, printre care cortizolul și serotonina.

Rezultatul? Dureri de cap matinale, iritabilitate, stare de indispoziție, scăderea capacității de concentrare și, în unele cazuri, simptome depresive.

Semnele care nu trebuie ignorate

Apneea în somn se poate manifesta prin sforăit intens și constant, oboseală persistentă, treziri frecvente în timpul nopții, somnolență excesivă în timpul zilei și dificultăți de concentrare. Mulți pacienți ajung la medic abia când partenerul observă pauzele respiratorii nocturne.

Ce riscuri apar dacă nu este tratată

Netratată, apneea în somn poate crește riscul de hipertensiune arterială, infarct miocardic, accident vascular cerebral, diabet de tip 2 și aritmii cardiace. În plus, somnolența diurnă crește riscul de accidente rutiere.

Pe termen lung, fragmentarea somnului afectează nu doar sănătatea fizică, ci și echilibrul psihic.

Cum se pune diagnosticul și ce soluții există

Diagnosticul se stabilește prin polisomnografie, o investigație care monitorizează respirația, nivelul de oxigen, ritmul cardiac și activitatea cerebrală în timpul somnului.

Tratamentul depinde de severitate. În unele cazuri, scăderea în greutate și schimbarea stilului de viață pot reduce simptomele. În formele moderate sau severe, se recomandă utilizarea unui dispozitiv CPAP, care menține căile respiratorii deschise prin presiune pozitivă și permite un somn continuu și odihnitor.

Apneea în somn este o problemă de respirație, o tulburare complexă care afectează oxigenarea, somnul profund și echilibrul hormonal. După 65 de ani, riscul crește semnificativ, iar efectele pot fi vizibile încă de la primele ore ale dimineții.

Un somn fragmentat înseamnă mai puțină serotonină, mai multă oboseală și o calitate scăzută a vieții. Vestea bună este că apneea poate fi diagnosticată și tratată, iar intervenția la timp poate reda nu doar respirația normală, ci și energia și starea de bine.

CITEȘTE ȘI: Profesorul Leon Dănăilă avertizează: „A murit pe loc”. Află când sportul devine periculos pentru inimă

Dr. Virgiliu Stroescu avertizează: Românii mănâncă greșit fructele. Ce se întâmplă și cum trebuiesc mâncate