Profesorul Leon Dănăilă avertizează: „A murit pe loc”. Află când sportul devine periculos pentru inimă

Mișcarea este esențială pentru sănătate, însă nu orice tip de efort este potrivit pentru toată lumea. Profesorul Leon Dănăilă atrage atenția asupra riscurilor exercițiilor fizice intense la persoanele cu afecțiuni cardiace și explică de ce moderația poate face diferența dintre viață și moarte.

„Ele sunt bune, dar trebuie făcute cu cap”

Celebrul neurochirurg român, Leon Dănăilă, a vorbit deschis despre pericolul suprasolicitării în cazul persoanelor cu probleme cardiace. „Ați văzut unii indivizi care au afecțiuni cardiace, chiar și un profesor de la medicină a pățit, avea afecțiuni cardiace, dar el făcea exerciții și juca tenis. A murit pe loc. Da, nu e indicat pentru toată lumea să facă activități fizice intense, prea intense. Ele sunt bune, dar trebuie făcute cu cap.”

Mesajul său este clar: sportul nu este interzis bolnavilor cardiaci, dar trebuie adaptat stării fiecăruia. Exercițiul fizic intens, competitiv sau brusc poate declanșa evenimente cardiovasculare severe la persoanele vulnerabile.

Principiul de bază: mișcare moderată, nu efort extrem

Pentru majoritatea pacienților cu afecțiuni cardiace, recomandarea specialiștilor este activitatea aerobă ușoară până la moderată. Ritmul trebuie să fie constant, fără variații bruște de intensitate și fără dorința de performanță sau competiție.

Scopul nu este forțarea inimii, ci antrenarea ei progresivă. Mișcarea corect dozată îmbunătățește circulația, crește rezistența și ajută la controlul tensiunii arteriale și al colesterolului.

Ce forme de mișcare sunt considerate sigure

Mersul pe jos rămâne cea mai sigură și accesibilă formă de exercițiu. Douăzeci până la patruzeci de minute pe zi, într-un ritm alert dar care permite purtarea unei conversații, reprezintă un standard sigur pentru majoritatea pacienților.

Bicicleta staționară este o altă opțiune bună, atâta timp cât se evită sprinturile și creșterile bruște de ritm. Înotul ușor poate fi benefic, dacă medicul îl permite și dacă apa nu este foarte rece, deoarece frigul poate produce vasoconstricție și stres cardiac.

Programele de recuperare cardiacă supravegheate medical sunt, însă, cele mai sigure pentru persoanele care au suferit un infarct sau au insuficiență cardiacă.

Cum știm că intensitatea este potrivită

Un reper simplu este așa-numitul „test al conversației”: dacă poți vorbi în timp ce faci mișcare, intensitatea este adecvată. În general, se recomandă atingerea a 50–70% din frecvența cardiacă maximă estimată pentru vârstă, iar creșterea efortului trebuie să fie graduală.

Pentru unii pacienți, medicul poate indica efectuarea unui test de efort, care stabilește limitele sigure de puls.

Ce trebuie evitat și care sunt semnalele de alarmă

Ridicarea greutăților mari, sprinturile, sporturile competitive sau exercițiile în condiții extreme de temperatură pot fi periculoase. De asemenea, ținerea respirației în timpul efortului crește brusc presiunea arterială.

Durerea în piept, amețeala, lipsa severă de aer, palpitațiile puternice sau senzația de leșin impun oprirea imediată a exercițiului și consult medical.

Mișcarea ca tratament pe termen lung

Exercițiul fizic regulat reduce riscul unui nou infarct, îmbunătățește capacitatea de efort și susține echilibrul psihic. Cheia, așa cum subliniază și profesorul Dănăilă, este echilibrul. Nu sedentarismul, dar nici excesul.

Pentru persoanele cu afecțiuni cardiace, mișcarea nu trebuie să fie o provocare extremă, ci o rutină atent dozată. În final, nu performanța contează, ci protejarea inimii.

CITEȘTE ȘI: Bărbat de 75 de ani, găsit mort într-o saună din Timișoara. De ce nu a putut fi salvat la timp

 Dr. Mihail Pautov explică ritualul care îți schimbă dimineața: de ce dușul rece „ca la carte” îți resetează corpul și mintea