Aproximativ 20.000 de posturi ar fi disponibile în armata rusă, după pierderile masive din Ucraina, astfel că Moscova a lansat o campanie de recrutare pe un site de job-uri. Armata are nevoie de bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani, se arată într-un documentar realizat de Gândul.ro
“Alegeți stabilitatea, ample oportunități de autoîmplinire, un nivel de viață decent și un statut social ridicat”, se precizează în anunțul postat de autoritățile ruse pe portalul superjob.ru.
Autoritățile ruse caută pușcași, artileriști, comandanți de infanterie, șoferi și chiar agenți care urmează să fie angajați în cadrul FSB. Durata contractului va fi de șase luni, iar cei care sunt dispuși să lupte în Ucraina vor primi lunar 500 de euro. Totul are loc după ce Rusia ar fi pierdut peste 26 de mii de soldați de cand a invadat Ucraina, a anuntat Ministerul ucrainean al Apărării, în ultima actualizare. În același timp, potrivit cifrelor oficiale oferite de Kremlin, doar 1.000 de militari au murit.
Forțele armate ruse au fost create la 7 mai 1992, în acel moment existând aproximativ 2,8 milioane de militari, fiind una dintre cele mai mari armate din lume. Numărul de oameni este stabilit prin Decretul Președintelui Federației Ruse de la 1 ianuarie 2008, care stabilește un personal total de 2 milioane de oameni, din care aproximativ 1.100.000 de soldați. Forțele armate ruse se disting prin cel mai mare stoc de arme de distrugere în masă, inclusiv nucleare și un sistem bine dezvoltat al de mijloacelor de transport.
Armata este formată din Forțele Terestre ale Federației Ruse, Forțele Aeriene ale Federației Ruse, Marina Militară Rusă, precum și din trupe aeropurtate, Forțele Aerospațiale de Apărare ale Federației Ruse și Forțele de Rachete Strategice.
Forțele terestre sunt cele mai numeroase. Acestea sunt destinate să efectueze ofensiva pentru a învinge inamicul, pentru a prelua și păstra teritoriile sale, regiuni și granițe, să respingă invazii ale inamicului.
Forțele terestre ruse, la rândul său, includ diferite tipuri de trupe:
– trupe motorizate de infanterie (cele mai numeroase trupe la sol);
– forțele de tancuri – principala forță de lovire a armatei, foarte manevrabilă, mobilă și rezistentă la arme nucleare; formată din unități de tancuri, infanterie mecanizată, rachete, artilerie și alte unități;
– trupe de rachete și artilerie înarmate cu artilerie și rachete convenționale; formate din unități de obuziere, tunuri, rachete, artilerie antitanc, mortiere, unități de recunoaștere, de control și de securitate;
– forțele terestre de apărare aeriană – un fel de forțe terestre concepute pentru a proteja forțele terestre de atacurile aeriene ale inamicului. Acestea folosesc rachete antiaeriene mobile, portabile și remorcate, precum și sisteme de tunuri antiaeriene;
– forțele speciale și servicii – concepute pentru a efectua operațiuni extrem de specializate pentru susținerea în luptă și a operațiunilor de zi cu zi ale forțelor armate. Sunt formate din trupe de protecție împotriva radiațiilor, chimice și biologice, corpul de ingineri, unități de cale ferată, unități de automobile.
Comandantul Suprem al Forțelor Armate este președintele în funcție al Rusiei, Vladimir Putin. În teorie, pe timp de pace, președintele este responsabil în general cu orientarea politică generală a forțelor armate, iar în timp de război ia conducerea apărării statului și a forțelor sale armate pentru respingerea agresiunii.
Președintele Rusiei constituie, de asemenea, și conducerea Consiliului de Securitate al Federației Ruse, acesta aprobă doctrina militară a Rusiei, numește și eliberează din comanda supremă a Forțelor Armate ale Rusiei. Președintele, în calitate de comandant suprem, concepe și planuri pentru construirea Forțelor Armate, un plan de mobilizare, planurile de mobilizare a economiei pentru efortul de război, un plan de apărare civilă și alte acte în domeniul construcției militare.
Șeful statului susține, de asemenea, reglementări referitoare la armament, la prevederile Ministerului Apărării și a Marelui Stat Major. Președintele emite anual un decret cu privire la recrutările din cadrul serviciului militar, la transferul unor anumite persoane mai în vârstă care au servit în cadrul forțelor armate și semnează acorduri internaționale de apărare comună și de cooperare militară.
În plus, mai există două „ramuri separate de trupe”, Garda Națională și Serviciul de Frontieră. Acestea își păstrează statutul juridic de „Forțe armate”, în timp ce nu intră sub jurisdicția Statului Major al Forțelor Armate ale Federației Ruse.
Garda Națională este formată pe baza fostelor trupe interne ale Rusiei. Noua structură a fost detașată de Ministerul Afacerilor Interne într-o agenție separată, subordonată direct Președintelui Rusiei.
Serviciul de Frontieră este o organizație paramilitară a Serviciului Federal de Securitate, principala agenție de informații interne a țării. Ambele organizații au sarcini semnificative în timpul războiului, pe lângă activitățile lor principale pe timp de pace și își operează propriile unități terestre, aeriene și maritime.
(VEZI AICI: LA CE ARMAMENT A RECURS RUSIA ÎN RĂZBOIUL DIN UCRAINA. RACHETELE SPECIALE SUNT ”AȘII” LUI PUTIN)
În 2018, Rusia a început o formare la scară largă a unei forțe militare de rezervă bazată pe voluntari selectați dintre cei care s-au retras din serviciul activ. Forța de rezervă militară rusă este un ansamblu de cetățeni care au semnat un contract pentru a presta serviciul militar ca rezerviști.
Aceștia sunt numiți într-o funcție militară într-o anumită unitate militară.
Ei sunt implicați în toate activitățile operaționale, de mobilizare și de luptă ale acestor unități militare, spre deosebire de alți cetățeni care nu au semnat astfel de contracte și care pot fi utilizați pentru o mobilizare a forțelor armate în mod involuntar numai în cazurile prevăzute de lege.
În 2018 au fost desființate departamentele militare și centrele de pregătire militară. Din acel moment, studenții instituțiilor civile de învățământ superior au fost pregătiți în cadrul ambelor programe de pregătire a ofițerilor de rezervă și de serviciu activ în Centrele de pregătire militară.
În 2019, au existat centre militare de instruire în 93 de instituții civile de învățământ superior.