Meteorologii internaționali au început să contureze primele scenarii climatice pentru iarna 2026–2027, iar analizele preliminare indică posibilitatea unor evoluții atmosferice complexe, generate de interacțiunea mai multor factori globali. Deși prognozele pe termen atât de lung au un grad ridicat de incertitudine, modelele climatice actuale oferă deja câteva direcții generale privind comportamentul vremii în sezonul rece din Europa.
În centrul acestor evaluări se află trei elemente majore ale circulației atmosferice și oceanice: fenomenul El Niño, Oscilația Cvasi-Bienală (QBO) și dinamica vortexului polar. Aceste sisteme influențează în mod direct distribuția temperaturilor și a precipitațiilor la scară planetară, iar atunci când evoluează simultan pot produce efecte amplificate asupra vremii din emisfera nordică.
Unul dintre procesele aflate în atenția specialiștilor este schimbarea fazei Oscilației Cvasi-Bienale, un ciclu periodic al vânturilor din stratosfera tropicală. Datele recente indică o tranziție către o fază vestică, asociată cu modificări în propagarea energiei atmosferice spre latitudinile înalte. Această configurație poate influența structura vortexului polar, crescând probabilitatea unor variații mai accentuate ale acestuia pe parcursul iernii. În mod indirect, astfel de modificări pot avea impact asupra frecvenței valurilor de frig sau, dimpotrivă, asupra perioadelor cu temperaturi mai ridicate decât media.
În paralel, oceanul Pacific tropical traversează o perioadă de încălzire intensă, semn caracteristic pentru instalarea unui episod El Niño. Datele satelitare și măsurătorile oceanografice indică o creștere semnificativă a temperaturilor la suprafața apei, dar și în straturile subiacente, unde mase extinse de apă caldă se deplasează pe orizontală. Acest transport de energie termică contribuie la amplificarea fenomenului și poate susține o evoluție spre un episod de intensitate ridicată, în funcție de dinamica următoarelor luni.
În ceea ce privește distribuția precipitațiilor sub formă de ninsoare, scenariile climatice bazate pe situații similare din trecut sugerează o probabilitate mai mare de acumulări consistente în regiunile nordice și nord-vestice ale Europei. Zone precum Insulele Britanice, Irlanda și nordul Scandinaviei au înregistrat în mod repetat, în astfel de contexte, episoade de iarnă mai active din punct de vedere al ninsorilor. În schimb, în sudul și sud-estul continentului, inclusiv în regiunea Balcanilor, tendința a fost de reducere a frecvenței ninsorilor și de predominanță a unor perioade mai blânde.
Un element de incertitudine major rămâne comportamentul vortexului polar, structura atmosferică ce concentrează aerul rece în zona arctică pe timpul iernii. Atunci când acesta este stabil și puternic, masele de aer rece rămân în general blocate în apropierea Polului Nord, ceea ce favorizează ierni mai moderate în latitudinile medii. În schimb, slăbirea sau fragmentarea vortexului poate permite pătrunderea aerului arctic spre sud, generând episoade de frig sever și ninsori extinse în Europa. Analizele actuale indică o posibilitate moderată ca vortexul să sufere perturbări în timpul iernii 2026–2027, însă nivelul de incertitudine rămâne ridicat.
ANM schimbă prognoza. Furtunile se extind în weekend și lovesc mai multe zone din țară