Au numarat clipele pana la declansarea macelului: coafezele de la Perla au anticipat tragedia! Vezi cum au trait ziua condamnarii!

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

In ziua in care judecatorii trebuiau sa decida soarta lui Gheorghe Vladan, intr-o liniste sinistra, angajatele coaforului au retrait, una cate una, emotiile si premonitiile pe care le-au avut inaintea tragediei, sperand ca judecatorii vor face dreptate.

Alaturi de ele, timp de cateva minute, un reporter CANCAN.ro sub acoperire a asistat la discutiile incordate si pline de regret ale celor care au fost martorele unuia dintre cele mai sangeroase asasinate din istoria recenta a Romaniei.

Cand toata lumea statea cu ochii lipiti pe televizor sa vada ce pedeapsa primeste Gheorghe Vladan, supranumit “criminalul de la Perla”, reporterul CANCAN.ro a deschis usa coaforului. Fara programare si fara sa sufle o vorba despre scopul vizitei noastre.

„Un tuns simplu”, am zis, iar  o doamna mi-a indicat grabita unul dintre scaunele libere. Sunt, de fapt, singura clienta din aceasta dupa-amiaza cand, e clar!, gandurile coafezelor nu se indreapta spre dorintele clientilor, ci spre televizoare, de unde asteapta sa vada cati ani primeste Vladan pentru ce-a facut.

N-ai cum sa stai aici fara sa-ti vina in minte tot felul se scenarii oribile: gloante, sange, tipete, rugaciuni, toate la un loc. Nu de alta, dar fix in camera asta au murit doua femei nevinovate, impuscate fara mila de un fost politist orbit de gelozie! In urma cu un an, pe gresia rece zaceau sotia lui Vladan, si o colega de-a sa, casiera.

Cum la fel nu ai cum sa ratezi privirele goale si triste ale angajatelor care inca lucreaza aici. Chiar daca a trecut un an de-atunci, astazi este o zi importanta, in care se cere dreptate, aici, in Stefan cel Mare!

Toate stau ciorchine in fata unui televizor, setat pe un canal de stiri.

Crina, o doamna blonda, la circa 40 de ani, ne preia de la intrare si facem cativa pasi pana in fata oglinzii. In ea se reflecta inca urme din timpul macelului. Vedem prin ea geamul mare de la intrare, care este inca fisurat, la fel si tavanul. Si cateva bucati ciobite de gresie… In rest, daca nu esti atent, zici ca totul e bine si frumos aici: numai floricele mov pe pereti. Cand inainte a fost numai sange!

„Monstrul ne-a urmarit toata ziua pe geam”

Dupa ce schimbam cateva complimente cu stilista, smulgem cateva amintiri din noaptea de 5 martie 2012, noapte pe care ele cu siguranta n-o vor uita niciodata.

“Nu eram pe tura cand s-a intamplat… acel incident”, isi drege vocea Crina. “ Terminasem la ora 16 programul si monstrul acela venise pe la ora 14 si tot se uita disperat pe geam. Ne-am speriat!”, continua femeia. Prinde curaj sa ne povesteasca, dar se uita in spate sa vada daca vreuna dintre colege este cu ochii pe ea. Pesemne ca acest subiect a fost ingropat de mult aici.

“Parca a fost ca-n filmele americane. Numai in filme iti imaginezi ca se poate intampla asa ceva. Eram acasa cand s-a intamplat. Nu am crezut cateva minute ca s-a intamplat aici, m-am gandit ca e vreo confuzie. Apoi mi-am sunat disperata colegele si niciuna nu raspundea. Toate liniile erau ocupate. Pe mine ma sunau clientele sa vada daca sunt in viata”, ne spune doamna emotionata.

In secunda urmatoare, ii pica pieptenele din mana. Crina se scuza de mai multe ori si dregem situatia cu o gluma. Ea insa nu rade. E meticuloasa, se vede ca-si calculeaza fiecare miscare, chiar daca isi mai arunca cate un ochi la televizor.

Reluam discutia despre amintirea colegelor ucise, fara mila, chiar in spatele nostru. Casiera Mariana Bendre a fost cu siguranta sufletul acestui loc. Crina isi aminteste de ea si vedem ca i se umezesc ochii cand povesteste cum a cazut victima lui Vladan.

“Nu are cum sa mai scape!”

“Venea seara si o ameninta. Avea ciuda pe ea, pentru ca el suna in timpul zilei si cerea cu sotia lui, Flori, iar Mariana ii spunea ca nu este aici. El stia ca minte si s-a razbunat. Nu e un om normal, a premeditat totul! In ziua aia, cand a venit pe la 14, Flori a iesit afara cand l-a vazut ca se uita pe geam. A stat de vorba cu el si nu s-au inteles. Cand a intrat ne-a spus ca a facut mai multe plangeri la politie, insa nimeni nu a facut nimic. Stiam ca se va intampla ceva!”. Si s-a intamplat.

Un breaking news la televizor a facut-o pe Crina sa fuga de langa scaun, brusc, in fata televizorului. Un reporter transmitea in direct, de la Tribunal, ca procesul in care se decidea sentinta lui Gheorghe Vladan se terminase. Toate angajatele se adunase laolalta si cazusera de acord: “Nu are cum sa mai scape!”.

Crina s-a intors cu privirea in pamant si imi ravaseste parul cu mainile, putin agresiv. Cine stie ce este in capul ei?! Nu am cum ma  supar. Spune ca si-a facut treaba foarte bine. Si e normal. Are 20 de ani experienta in acest coafor, iar pretul unei simple tunsori ne-a usturat la buzunar: am platit 75 de lei la iesire.

Ceea ce trebuia sa fie o zi speciala, s-a terminat la fel pentru angajatele de la coaforul Perla. Judecatorii au decis sa amane pentru 5 februarie sentinta in cazul lui Gheorghe Vladan, iar ele au ramas la fel de blocate in timp. O stare de soc din care nu si-au mai revenit. Si probabil nu-si vor reveni niciodata cu adevarat.

(Mariana Apostol)