Un caz rar de antrax cutanat a fost confirmat în România, după ce un tânăr de 20 de ani din județul Ialomița a fost diagnosticat cu această boală gravă la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din Capitală.
Potrivit surselor medicale, pacientul s-a prezentat la spital în cursul zilei de marți, acuzând simptome cutanate grave, printre care o leziune hemoragică însoțită de vezicule. După recoltarea de probe biologice, medicii au confirmat prezența bacteriei Bacillus anthracis, agentul patogen responsabil pentru antrax.
Citește și: Dublă tragedie la Iași! Mamă și fiu, morți după ce au consumat acest aliment
Din primele informații, se pare că tânărul ar fi intrat în contact cu bacteria în timpul sacrificării unei oi, alături de părinții săi. Incidentul ar fi avut loc cu doar câteva zile înainte de apariția simptomelor. Această expunere directă la un animal posibil infectat este o cale cunoscută de transmitere a formei cutanate de antrax, cea mai frecvent întâlnită la om.
Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât mama tânărului a decedat recent, iar medicii suspectează că ar fi fost și ea infectată cu aceeași bacterie. În plus, tatăl acestuia prezintă simptome similare, ceea ce ridică semne de întrebare asupra unui focar familial de infecție. Autoritățile sanitare au declanșat deja o anchetă epidemiologică, iar Direcția de Sănătate Publică Ialomița a fost notificată pentru a verifica toate persoanele care ar fi putut intra în contact cu membrii familiei afectate.
Antraxul este o boală infecțioasă cauzată de sporii bacteriei Bacillus anthracis, care pot supraviețui în sol și în produse de origine animală timp îndelungat, chiar și zeci de ani. Boala afectează în principal animalele erbivore, precum oile, caprele și vitele, dar poate fi transmisă și la oameni în urma contactului cu animale bolnave sau cu produse contaminate (piele, lână, carne). Cea mai frecventă formă de transmitere la oameni este antraxul cutanat, care apare prin leziuni ale pielii și se manifestă prin ulcerații, vezicule și inflamații locale. Dacă nu este tratată prompt, infecția se poate extinde și poate deveni letală.
De asemenea, sporii bacteriei pot fi inhalați în timpul manipulării produselor contaminate, ceea ce duce la forma pulmonară a bolii, mult mai gravă și adesea fatală. Mai rar, antraxul poate apărea și prin ingestie, în urma consumului de carne infectată insuficient preparată termic.
Pacientul internat în București se află sub tratament cu antibiotice și este atent monitorizat de echipa medicală. Deși forma cutanată are, în general, un prognostic favorabil dacă este identificată la timp, medicii avertizează că întârzierea prezentării la spital poate agrava evoluția bolii.
Antraxul este o boală rar întâlnită în România, însă cazurile izolate continuă să apară în zonele rurale, în special în comunitățile în care tradiția sacrificării animalelor în gospodărie persistă, uneori în absența supravegherii sanitar-veterinare. Astfel de situații subliniază importanța respectării normelor privind sacrificarea, manipularea și consumul cărnii provenite de la animale, precum și rolul esențial al educației sanitare în comunitățile vulnerabile.