Trei judecători ai Curții Constituționale a României (CCR) urmează să își încheie mandatul în următoarele săptămâni, iar la finalul activității vor beneficia de indemnizații substanțiale, prevăzute de lege. Sumele, de ordinul zecilor de mii de euro, au stârnit un val de controverse, mai ales în contextul în care statul român se confruntă cu o presiune crescută asupra bugetului și se pregătește de măsuri de reducere a cheltuielilor publice.
Deși aceste sume sunt conforme cu normele legale în vigoare, discuția depășește cadrul strict juridic și atinge o zonă de moralitate publică, în care decența și responsabilitatea față de banul public sunt tot mai invocate. Situația devine un simbol al dezechilibrelor persistente între diferitele categorii de angajați ai statului și între așteptările publicului și realitățile instituționale.
Citește și: Ce se întâmplă cu pensionarii din România cu pensii mai mari de 2.500 lei? Marius Budăi a făcut anunțul
Potrivit reglementărilor actuale, judecătorii Curții Constituționale primesc la încheierea mandatului o indemnizație echivalentă cu salariile brute din ultimele șase luni de activitate. Astfel, fiecare dintre cei trei judecători care urmează să părăsească instituția în această lună va încasa aproximativ 42.000 de euro. În cazul președintelui CCR, suma depășește 47.000 de euro, datorită funcției de conducere și veniturilor asociate acesteia.
Deși aceste plăți sunt prevăzute explicit în lege, ele au generat critici din partea opiniei publice și a unor oficiali guvernamentali, întrucât contrastează cu realitatea economică a momentului. Guvernul a anunțat recent un set de măsuri de austeritate ce vizează reducerea cheltuielilor bugetare, inclusiv diminuarea fondului de salarii și a personalului din sectorul public. În acest context, indemnizațiile consistente acordate unor oficiali la final de mandat sunt percepute de mulți ca fiind excesive și nepotrivite, chiar dacă ele sunt, din punct de vedere legal, justificate.
Executivul a transmis că nu va suplimenta bugetul CCR pentru acoperirea acestor plăți. Dacă instituția are sumele respective deja prevăzute în bugetul propriu, atunci le poate acorda în mod legal. În caz contrar, fondurile nu vor fi alocate de la bugetul de stat, nici prin rectificare bugetară. Această poziție reflectă o abordare fermă a guvernului, care caută să limiteze cheltuielile neesențiale în perioada următoare.
Subiectul ridică din nou problema regimului special de beneficii al unor categorii de demnitari, într-o perioadă în care România încearcă să echilibreze bugetul și să respecte angajamentele asumate în fața instituțiilor internaționale. Indemnizațiile speciale, pensiile de serviciu și alte forme de recompensare financiară pentru diverse funcții în stat continuă să genereze nemulțumiri, mai ales în condițiile în care presiunea pe cetățeni și pe sistemul public este în creștere.