Codul Morse. Cum a apărut și cum să îl descifrezi

Codul Morse este un sistem de comunicare care folosește puncte, linii și spații pentru a reprezenta literele alfabetului, cifrele și semnele de punctuație. Mesajele sunt transmise și recepționate prin semnale electronice, care pot fi sonore sau vizuale. Iată ce este codul Morse și cum să îl descifrezi.

Ce este codul Morse și cum a apărut

Codul Morse este limbajul telegrafului, ceea ce înseamnă că este un sistem de comunicare format din combinații de sunete scurte și lungi. Aceste sunete reprezintă literele alfabetului. Ele sunt cunoscute sub denumirea de puncte și linii, sau „dah” și „dit”.

Cea mai cunoscută formă de cod Morse este cea auditivă, care presupune ca operatorii să „bată” mesajele pe o cheie Morse, folosind puncte, linii și pauze pentru fiecare literă sau semn de punctuație.

Mesajele sunt trimise prin unde radio sau prin linii telegrafice care leagă expeditorul de destinatar. În lipsa acestora, se poate utiliza o sursă de lumină, precum o lanternă, pentru a transmite mesaje în cod Morse.

Codul Morse poartă numele creatorului său, Samuel Morse, artist și inventator din Charlestown, Massachusetts. Împreună cu alți inventatori, Leonard Gale și Alfred Vail, Morse a dezvoltat acest sistem în anii 1830–1840, în timp ce lucra la telegraf, o invenție care a făcut posibilă pentru prima dată în istorie comunicarea fiabilă la distanțe mari.

Inițial, firele telegrafice erau folosite pentru a transmite mesaje în cod Morse de la o stație la alta. Operatorul de la recepție asculta mesajul și îl traducea rapid din puncte, linii și semnale sonore în limbaj coerent.

Codul Morse a fost folosit în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial ca mijloc de comunicare, fără ca inamicii să înțeleagă mesajele.

Alfabetul Morse – litere, cifre și semne

Codul Morse reprezintă oricare dintre cele două sisteme folosite pentru redarea literelor alfabetului, cifrelor și semnelor de punctuație prin combinații de puncte, linii și spații. Codurile sunt transmise sub formă de impulsuri electrice de durate diferite sau prin semnale mecanice ori vizuale similare, cum ar fi luminile intermitente.

Unul dintre sisteme a fost inventat în Statele Unite de artistul și inventatorul american Samuel F.B. Morse în anii 1830, pentru telegrafia electrică. Această versiune a fost ulterior îmbunătățită de omul de știință și antreprenorul american Alfred Lewis Vail, asistentul și partenerul lui Morse.

La scurt timp după introducerea sa în Europa, a devenit evident că forma originală a codului Morse era insuficientă pentru transmiterea multor texte non-engleze, deoarece nu includea coduri pentru literele cu diacritice. Pentru a remedia această lipsă, în 1851, la o conferință a statelor europene, a fost creată o variantă numită Codul Morse Internațional. Acest nou sistem este cunoscut și sub denumirea de Cod Morse Continental.

Cele două sisteme sunt asemănătoare, însă Codul Morse Internațional este mai simplu și mai precis.

De exemplu, codul original folosea combinații de puncte și spații pentru a reprezenta unele litere, în timp ce versiunea internațională utilizează combinații de puncte și linii scurte pentru toate literele. În plus, Codul Morse Internațional folosește linii de lungime constantă, spre deosebire de lungimile variabile din sistemul original.

Codul Morse Internațional a rămas, cu mici modificări în 1938, aproape neschimbat de la introducerea sa. Industria telegrafică americană nu a renunțat niciodată la codul Morse original, iar utilizarea acestuia a continuat până la răspândirea teleimprimatoarelor în anii 1920–1930.

Codul Morse Internațional a fost folosit în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, precum și în războaiele din Coreea și Vietnam. A fost utilizat pe scară largă în industria maritimă și pentru siguranța navigației până la începutul anilor 1990.

Deși radioamatorismul a reprezentat doar o mică parte din utilizarea codului Morse, acesta a pregătit sute de operatori pentru serviciul militar în domeniul comunicațiilor. La începutul anilor 2000, majoritatea țărilor au eliminat cerința de a descifra codul Morse pentru obținerea licenței de radioamator.

Ce înseamnă SOS în codul Morse

Primul lucru care trebuie știut este că semnalul de urgență „SOS” nu înseamnă, de fapt, transmiterea literei „S”, apoi „O”, apoi „S”. Este o secvență continuă de trei puncte, trei linii și trei puncte, fără spații între litere (iar o linie este de trei ori mai lungă decât un punct). Acest tip de semnal este cunoscut ca „prosign” și, în notație formală, este scris SOS sau uneori .

Cea mai cunoscută utilizare a codului Morse este semnalul SOS, folosit pentru a solicita ajutor de urgență imediat. SOS este utilizat ca semnal de primejdie în situații precum naufragii, accidente aviatice și alte urgențe. Semnalul a fost introdus pentru prima dată la Convenția Internațională de Radiotelegrafie de la Berlin, în 1906, iar de atunci a fost recunoscut la nivel mondial drept semnal standard de urgență.

De fapt, atunci când SOS a fost introdus pentru prima dată, era încă folosit codul Morse american (sau „Railroad Morse”), iar în acest sistem trei linii reprezentau cifra „5”, astfel că semnalul era uneori scris „S5S”.

Există o concepție greșită frecventă potrivit căreia SOS ar însemna „Save Our Ship” (Salvați-ne nava) sau „Save Our Souls” (Salvați-ne sufletele). În realitate, nu este cazul. SOS nu a fost conceput ca un acronim și nu are o traducere directă. Literele S și O au fost alese datorită clarității și simplității lor. SOS este ușor de recunoscut și de transmis în situații de urgență și nu seamănă cu niciun alt cod sau semnal.

Codul SOS a fost ratificat în 1906 la Convenția Internațională de Radiotelegrafie și a intrat în uz în 1908. Prima utilizare cunoscută a semnalului SOS în Statele Unite a avut loc în anul următor.

Cum funcționează traducerea în cod Morse

Codul Morse se bazează pe semnale de scurtă durată, care indică unul sau mai multe semnale scurte numite puncte, sau pe semnale mai lungi, care reprezintă liniile în acest sistem de comunicare.

Sistemul telegrafic dezvoltat de Samuel Morse și Alfred Vail a avut un cod unic, care a facilitat comunicarea la distanțe mari în anii 1830.

Ulterior, a fost utilizat în domenii precum navigația maritimă, comunicațiile aeriene, spionajul și radioamatorismul. Pentru a înțelege cum funcționează un translator de cod Morse, trebuie mai întâi să vedem ce stă la baza acestui sistem.

La bază, codul Morse reprezintă fiecare literă a alfabetului, cifrele și câteva caractere speciale prin combinații de două simboluri: puncte (.) și linii (-). Acestea mai sunt numite „semnale scurte” și „semnale lungi”.

Fiecare caracter este asociat cu o combinație de puncte și linii pentru a transmite informația eficient. Timpul este un element esențial în codul Morse. Un punct reprezintă o unitate de bază de timp și este numit „dit”. O linie are durata a trei puncte, adică este de trei ori mai lungă decât un punct.

De exemplu, cuvântul „HELLO” se codifică astfel:

H: ….
E: .
L: .-..
L: .-..
O: —

Traductoarele de cod Morse sunt dispozitive sau aplicații software care fac legătura între punctele și liniile codului și textul inteligibil pentru oameni. Ele convertesc codul Morse în limbaj obișnuit și invers. Funcționarea lor se bazează pe o interfață hardware sau software.

Traductoare hardware de cod Morse

În perioada telegrafiei și a comunicațiilor maritime, erau utilizate dispozitive mecanice și electrice pentru decodarea semnalelor Morse. Iată, simplificat, cum funcționează un translator hardware:

Recepționarea și procesarea semnalului

Semnalele sunt recepționate printr-o cheie telegrafică sau un dispozitiv similar. Translatorul detectează durata apăsării tastei pentru a identifica fiecare punct și linie. Semnalele sunt apoi procesate prin circuite electrice, folosind relee și comutatoare. Punctele corespund semnalelor scurte, iar liniile celor mai lungi, conform nancy-rubin.

Identificarea caracterelor și afișarea textului

Translatorul interpretează secvențele de puncte și linii ca fiind caractere Morse. Consultă un tabel intern pentru a identifica litera sau cifra corespunzătoare. După decodare, caracterele sunt convertite în text obișnuit, care poate fi afișat sau tipărit.

Brățări cu cod Morse – ce semnificație au

O brățară cu cod Morse poate purta un mesaj ascuns pe care doar tu sau o persoană specială îl poate descifra cu adevărat.

Pe scurt, o brățară cu cod Morse este o bijuterie realizată folosind punctele (.) și liniile (–) din codul Morse, unde fiecare combinație reprezintă o literă sau un număr, permițându-ți să ascunzi un mesaj pentru cineva drag.

În loc să afișeze direct cuvintele, mesajul este integrat în aranjamentul mărgelelor, pietrelor sau elementelor metalice.