Copilul trebuie obisnuit cu un regim de viata ordonat, dar nu sever

Cum sa-l potolesc daca nici psihologul nu reuseste? „Am un baietel de patru anisori cu care merg la psiholog de un an. In ciuda consilierii psihologice din tot acest timp, nu sunt rezultate spectaculoase. Urla in continuare cat il tine gura, ne vorbeste urat, iar daca il las sa iasa la joaca bate copiii mai mici. Ce sa mai fac cu el? Cum sa-l potolesc, daca nici psihologul nu reuseste?” Malvina Vlad – Bucuresti Raspuns: E bine ca ai ales sa mergi cu el la psiholog. Acest lucru nu exclude insa partea ta de contributie, alaturi de sot si intreaga familie. Copilul trebuie obisnuit sa aiba un regim de viata ordonat, fara a fi sever. Ma refer la orele de somn, felul si disciplina alimentatiei, locul si modul de a se juca, inclusiv varsta copiilor cu care interactioneaza in joc, sa foloseasca jucariile specifice varstei si, mai ales, sa fie supravegheat si invatat cum sa se joace cu ceilalti. Trebuie sa tii legatura cu psihologul care il consiliaza referitor la ceea ce este bine sa intreprindeti in afara orelor petrecute la el. S-ar putea ca baietelul sa aiba un disconfort atunci cand se simte in colectivitate. Poate ii place mai mult sa se joace singur, cu mai putini copii sau cu unii mai mari ori poate sa fie rasfatat, sa vrea ca numai el sa fie „seful”. Raspunsurile la aceste intrebari ti le poate da numai psihologul cu care colaborezi. Atentie, fiecare copil are propriul ritm de recuperare si trebuie sa ai multa rabdare, sa nu te lasi dezamagita de esec si, in acelasi timp, sa folosesti metoda pedepsei si recompensei, ca sa-l faci sa simta consecintele negative ale comportamentului lui, conducandu-l „pe drumul cel mai bun”. Ce sa fac sa trec pe langa caini fara teama? „Am 18 ani si inca imi mai e frica de caini. Problema mea a inceput inca din copilarie, de la varsta de cinci ani, cand am fost muscata de picior de un caine. Desi nu mi-a facut niciun rau pentru ca eram incaltata cu ghetute si eram cu mama, am ramas cu o teama exagerata. Ce sa fac sa trec si eu pe langa caini fara sa-mi mai fie teama?” Loredana Marcu, Calarasi Raspuns: Cel mai bun prieten-animal al omului este cainele. In afara faptului ca il poate apara pe om de raufacatori, el poate comunica foarte bine afectiv cu persoanele care-l cresc si il hranesc, iar uneori poate avea si un rol psihoterapeutic. Ar fi bine sa incerci sa te apropii de caini, sa le vorbesti pe un ton normal cand ii intalnesti, pentru a le insufla energiile tale pozitive, si vei avea surpriza placuta ca acestia nu sunt niste monstri. Este bine sa cunosti semnele vizibile ale cainelui cu adevarat agresiv ca sa-l ocolesti: urechile ii sunt in sus si putin inainte, buza superioara se ridica dezvelind caninii si dintii din fata. Daca are intentia de a musca, isi loveste maxilarele (clantane), apar incretituri in jurul ochilor, pe pielea capului si pe nas, a carui trufa se ridica, ochii capata o privire fixa, rea si devin injectati, profilul gurii se scurteaza, iar parul din linia mediana a spatelui se zbarleste. Apar miscarile scurte de repezire si revenire, labele dinainte fiind tinute putin indepartate. Daca in timp nu iti poti depasi frica inseamna ca reactia ta emotionala la vederea cainilor s-a transformat in fobie si trebuie sa recurgi la sedinte specifice de psihoterapie.