Ilie Bolojan amenință din nou cu demisia! Reforma pensiilor speciale, la limita crizei politice

Reforma pensiilor speciale continuă să genereze tensiuni politice și juridice majore în România, pe fondul unei confruntări directe între Guvern și sistemul judiciar. Controversele au fost amplificate după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a contestat la Curtea Constituțională (CCR) legea inițiată de Guvern care urmărește diminuarea pensiilor speciale ale magistraților, precum și creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani.

Proiectul legislativ, considerat unul dintre cele mai importante angajamente ale Executivului în ceea ce privește reforma sistemului public de pensii, a stârnit reacții virulente din partea magistraților, care contestă atât legalitatea, cât și oportunitatea măsurilor propuse. Sesizarea depusă la CCR ridică întrebări privind compatibilitatea legii cu prevederile Constituției, solicitând, practic, anularea dispozițiilor vizate.

Ilie Bolojan amenință din nou cu demisia!

În prezent, dosarul se află la Curtea Constituțională, însă procesul de analiză nu a început încă. Repartizarea cazului către un judecător constituțional este așteptată în săptămânile următoare, iar prima ședință de examinare ar putea avea loc abia la sfârșitul lunii septembrie. Aceasta se datorează și faptului că judecătorii CCR se află în perioada de vacanță estivală, ceea ce întârzie procesul decizional. Astfel, pronunțarea unei hotărâri ar putea fi amânată până în luna octombrie, chiar dacă termenul de aplicare a legii este stabilit pentru începutul anului viitor.

Contextul politic amplifică importanța deciziei CCR. În cazul în care legea va fi declarată neconstituțională, guvernul ar putea fi nevoit să reexamineze întreaga strategie privind reforma pensiilor speciale, iar imaginea Executivului ar avea de suferit. Mai mult, există riscul ca tensiunile politice să escaladeze, punând în discuție stabilitatea Cabinetului și, implicit, continuitatea mandatului premierului.

Reforma pensiilor speciale a fost una dintre prioritățile anunțate de Guvern încă de la începutul mandatului, cu scopul de a reduce cheltuielile bugetare și de a introduce un sistem mai echitabil de pensionare. Măsurile prevăd reducerea semnificativă a pensiilor speciale pentru anumite categorii profesionale, inclusiv magistrați și parlamentari, precum și creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani, pentru a alinia România la standardele europene privind sustenabilitatea sistemelor de pensii.

În contextul actual, așteptarea deciziei CCR devine un element central în agenda politică a României. Calendarul instanței, combinat cu termenele legislative, sugerează că orice rezolvare ar putea veni abia spre finalul trimestrului, moment în care Executivul va trebui să decidă dacă continuă aplicarea reformei în forma propusă sau dacă va modifica legea în urma observațiilor Curții.