Ilie Ilașcu, una dintre cele mai cunoscute figuri ale rezistenței românești din stânga Nistrului și un nume esențial în istoria politică recentă a Republicii Moldova și a României, a încetat din viață la vârsta de 73 de ani, în București. Vestea morții sale, anunțată în 17 noiembrie, marchează finalul unui destin marcat de luptă, persecuție politică și un angajament neclintit față de idealurile naționale.
Originar din satul Taxobeni, raionul Fălești, și născut în vara anului 1952, Ilașcu a făcut parte din generația care, în ultimele decenii ale Uniunii Sovietice, a încercat să readucă în prim-plan identitatea românească a basarabenilor. În anii premergători destrămării URSS, a fost printre cei care au contribuit decisiv la formarea Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia.
Această mișcare a apărut într-un context tensionat: la Tiraspol, oraș cu peste 200.000 de locuitori, comunitatea românească, de aproximativ 17%, nu beneficia de niciun fel de instituție educațională în limba maternă. Toate școlile funcționau exclusiv în limba rusă, iar acțiunile culturale și politice în română erau descurajate sau blocate.
În 1989, Ilașcu a devenit președintele filialei Frontului Popular din Moldova la Tiraspol, una dintre cele mai active organizații civice ale perioadei. Sub conducerea sa, filiala tiraspoleană a atras mii de simpatizanți și a încercat să opună rezistență structurării regimului separatist care începea să prindă contur după 1990. Pe măsură ce administrația de facto din Transnistria s-a consolidat cu sprijin militar extern, membrii Frontului Popular au fost tot mai expuși presiunilor, intimidărilor și violențelor.
Anul 1992 a reprezentat o cotitură dramatică pentru Ilașcu. În plin conflict armat de pe Nistru, acesta a coordonat o unitate specială a Ministerului Securității Naționale al Republicii Moldova. Grupul său a operat în zone sensibile din spatele liniilor de luptă, unde s-a confruntat direct cu trupele Armatei a 14-a a Federației Ruse și cu detașamente de cazaci desfășurate în sprijinul separatiștilor. Aceste operațiuni l-au transformat într-una dintre țintele principale ale structurilor transnistrene.
În anii următori, cazul său a devenit simbolul abuzurilor regimului separatist. Faptul că a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova în timp ce era încă în detenție l-a transformat într-un caz unic în Europa. Ulterior, după eliberare, a devenit senator în Parlamentul României și membru al delegației României la Consiliul Europei, continuând să pledeze pentru drepturile românilor din stânga Nistrului și pentru eliberarea colegilor săi rămași închiși.
Ilașcu va fi înmormântat în capitala României, iar cei care doresc să-i aducă un ultim omagiu îl pot face la capela Bisericii Sfânta Sofia din București, unde trupul său este depus pentru reculegere.
Sfârșit tragic pentru un polițist de 24 de ani în Giurgiu! A fost găsit mort în locuința sa
Lydia, o învățătoare de doar 32 de ani, a fost găsită moartă, în pat. Ce s-a întâmplat cu ea