Izvorul Tămăduirii: Semnificația sărbătorii și unde se află izvoarele făcătoare de minuni din România

Sărbătoarea „Izvorul Tămăduirii” este celebrată în vinerea din Săptămâna Luminată. Originea sărbătorii se află într-o legendă despre o minune care s-a petrecut lângă un izvor  de lângă Constantinopol. În această zi, în biserici se face sfințirea aghesmei mici. Iată tot ce trebuie să știi despre această sărbătoare.

Izvorul Tămăduirii – originea sărbătorii

Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii își are originea într-o tradiție veche legată de o minune petrecută în apropierea Constantinopolului, la un izvor considerat făcător de minuni. Conform relatărilor, un orb și-ar fi recăpătat vederea după ce s-a spălat pe ochi cu apa acestui izvor.

Legenda spune că, înainte de a deveni împărat, Leon I cel Mare (457–474) era într-o zonă împădurită, unde a întâlnit un orb însetat care i-a cerut ajutorul ca să găsească apă.

Deși a încercat să găsească apă, nu a reușit. Atunci, a auzit un glas care l-a îndrumat către un loc anume și i-a spus să îi dea orbului să bea apă și să îi ungă ochii cu noroiul de acolo. Ascultând glasul și îndrumările, orbul și-a recăpătat vederea. Legenda spune că glasul era al Maicii Domnului, care i-a prevestit lui Leon că va deveni împărat.

După urcarea pe tron, Leon I a construit o biserică pe locul unde s-a petrecut minunea, în cartierul „Șapte Turnuri” din Constantinopol. Izvorul a continuat să fie considerat tămăduitor, iar locul a devenit cunoscut sub numele de „Izvorul Tămăduirii”.

De-a lungul timpului, biserica a trecut prin mai multe distrugeri și reconstrucții. După căderea Constantinopolului în 1453, construcția a fost distrusă, iar materialele au fost folosite pentru construirea unei moschei. A rămas doar o mică capelă, unde izvorul a continuat să existe. În urma Revoluției Grecești din 1821, și această capelă a fost distrusă, iar izvorul a fost acoperit de ruine.

Ulterior, creștinii au primit permisiunea de a reconstrui lăcașul. Lucrările au început în 1833, iar în 1835 a fost sfințită o nouă biserică ridicată pe fundațiile celei vechi, dedicată Maicii Domnului. Chiar și după alte distrugeri, locul a rămas un punct important de pelerinaj, iar izvorul este considerat în continuare făcător de minuni.

Când este sărbătorea Izvorul Tămăduirii

Pentru ortodocși, sărbătoarea Izvorului Tămăduirii se celebrează în vinerea din Săptămâna Luminată. În 2026, sărbătorea pică pe 17 aprilie.

În această zi, după Sfânta Liturghie, se face slujba de sfințire a apei (agheasma mică). Se crede că cei care beau din această apă sunt protejați de boli și rele pentru o perioadă de timp.

În unele zone, preoții merg la izvoare pentru a le sfinți sau stropesc casele credincioșilor cu agheasmă.

Izvoarele făcătoare de minuni din România

În România, sărbătoarea Izvorului Tămăduirii are o semnificație aparte. În țara noastră există mai multe izvoare considerate vindecătoare.

Unul dintre cele mai cunoscute izvoare făcătoare de minuni este cel de la Mănăstirea Dervent, din județul Constanța, legat de Sfântul Apostol Andrei.

Se spune că în timpul misiunii sale în Dobrogea, apostolul ar fi lovit o piatră cu toiagul, iar din acel loc a început să curgă apă. Izvorul este considerat binecuvântat și atrage anual mii de pelerini. Cu ocazia hramului, credincioșii participă la slujbe, iar la miezul nopții se oficiază Taina Sfântului Maslu chiar lângă izvor. În ziua praznicului, după slujbe, are loc o procesiune către izvor.

Un alt loc cunoscut ca făcător de minuni este izvorul de la Biserica „Buna Vestire” din Brăila. A fost descoperit în anul 1863, odată cu construirea bisericii, și este cunoscut pentru faptul că apa începe să curgă în fiecare an chiar de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.

Evenimentul atrage mii de credincioși, iar slujbele speciale includ binecuvântarea apei și împărțirea agheasmei. În paralel, sunt organizate mai multe evenimente, inclusiv vizite la bolnavi.

La Mănăstirea Ghighiu, de lângă Ploiești, pelerinii vin atât pentru izvorul tămăduitor, cât și pentru a se închina la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Apa de aici este considerată binecuvântată și este luată de credincioși în ziua sărbătorii.

În județul Argeș, la Mănăstirea Glavacioc, există un izvor care izvorăște de sub altarul bisericii și formează un mic lac. Prima minune consemnată este legată de vindecarea lui Vlad Vodă Călugărul, care ar fi scăpat de o boală după ce a folosit apa acestui izvor.

Și la Mănăstirea Brâncoveni, din județul Olt, există un izvor despre care se spune că l-a vindecat pe domnitorul Matei Basarab. Alte izvoare considerate tămăduitoare se găsesc la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, atestate încă din anul 1500, precum și la Mănăstirea Horăicioara, din județul Neamț.

Citește și: Când nu se spală rufe între Paște și Înălțare în 2026, de fapt

Citește și: Cea mai puternică rugăciune de Izvorul Tămăduirii. Rostește aceste cuvinte și vei scăpa de necazuri