Legenda ielelor de Rusalii. Credințe populare, mituri și tradiții din popor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Rusaliile se sărbătoresc în 2026 pe 31 mai și reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox. Rusaliile se celebrează la 50 de zile după Paște, motiv pentru care sărbătoarea se mai numește și Cincizecimea. De ea sunt legate mai multe legende, inclusiv legenda Ielelor de Rusalii. Iată ce trebuie să știi despre această sărbătoare.

Ce sunt Rusaliile

Cuvântul „Rusalii” apare atât în Vechiul Testament, cât și în Noul Testament. Originea creștină a sărbătorii se regăsește în Faptele Apostolilor, capitolul 2.

Acest capitol spune că, în timp ce credincioșii erau adunați împreună, „un sunet ca vuietul unui vânt puternic a umplut întreaga casă în care stăteau” (Faptele Apostolilor 2:2).

Limbi de foc au apărut și s-au așezat peste credincioși. Ei „s-au umplut de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească” (Faptele Apostolilor 2:4).

În acel moment, toată lumea se afla la Ierusalim pentru sărbătoarea evreiască Șavuot, sărbătoarea recoltelor, care avea loc la 50 de zile după Paște.

Evrei din multe națiuni au auzit deodată ucenicii vorbind în propriile lor limbi. Parti, mezi, elamiți, locuitori din Mesopotamia, Iudeea, Capadocia, Pont, Asia, Frigia, Pamfilia, Egipt, Libia, Roma, Creta și Arabia au auzit propovăduirea despre puterea lui Dumnezeu.

Sfântul Petru, considerat piatra pe care a fost construită Biserica, a prezentat public Evanghelia. El a vorbit despre minunile lui Hristos, despre răstignirea și Învierea Sa și i-a îndemnat pe oameni să se pocăiască, să fie botezați și să primească „darul Duhului Sfânt” (Faptele Apostolilor 2:38).

Ca urmare, aproximativ 3.000 de oameni s-au convertit în Ierusalim la Rusalii și au primit speranța lui Hristos în inimile lor.

Rusaliile au importanță și astăzi, la fel ca pentru primii creștini. Duhul Sfânt vine să locuiască în oameni prin botez. În Evanghelia după Ioan 14:26, Duhul Sfânt este numit „Mângâietorul” sau „Ajutorul”, fiind prezent permanent în viața credincioșilor.

Duhul Sfânt este prezent în Biserică și în viața credincioșilor, iar sărbătoarea Rusaliilor cinstește acest dar important, motiv pentru care sărbătoarea se mai numește și Pogorârea Sfântului Duh.

Totodată, Rusaliile sunt considerate și ziua de naștere a Bisericii creștine, momentul în care Evanghelia a început să fie vestită în lume și să aducă oamenii mai aproape de mântuire.

Legenda ielelor de Rusalii

În tradiția populară românească, perioada Rusaliilor este legată de legenda Ielelor, ființe fantastice despre care se spune că aveau puteri supranaturale și îi pedepseau pe cei care nu respectau zilele de sărbătoare. Conform credințelor vechi, oamenii care munceau în această perioadă, mai ales la câmp, riscau să fie „loviți” de Iele, adică să își piardă mințile sau să rămână pociți.

În satul de unde a pornit legenda, numele lor era evitat, de frică. În loc să le spună direct Iele, oamenii foloseau denumiri precum Frumoasele, Mândrele, Măiestrele, Șoimanele, Doamnele, Milostivele sau Vântoasele.

Legendele spun că Rusaliile puteau apărea fie sub forma unor fete foarte frumoase, îmbrăcate în alb, fie ca femei bătrâne și înfricoșătoare. Se credea că acestea umblau prin aer, pe lângă fântâni, prin păduri, printre copaci sau pe la streșinile caselor. Cel mai des erau asociate cu horele misterioase pe care le dansau în văzduh.

De ce oamenii erau speriați de Ielele de Rusalii

Potrivit tradiției, oamenii care vedeau dansul Ielelor puteau rămâne fără grai, amețiți sau chiar pociti. În unele povești populare se spune că locul unde dansau Ielele rămânea ars și neroditor și nici iarba nu mai creștea.

Pentru protecție împotriva lor, oamenii purtau la brâu usturoi și pelin, plante considerate apărătoare împotriva spiritelor rele. În ajunul Rusaliilor, se obișnuia să se culeagă și alte plante care protejau, cum ar fi cimbrul sălbatic, pe care oamenii îl puneau la porți, ferestre, uși, streșini sau chiar sub pernă.

Tradiții și obiceiuri de Rusalii – Dansul Călușarilor

Oamenii de la sate credeau că doar jocul călușarilor îi putea vindeca pe cei „luați” de Iele. Dansul Călușarilor era protector și chiar vindecător, iar în perioada Rusaliilor, această tradiție era tot mai prezentă în sate.

Călușarii, îmbrăcați în costume populare și împodobiți cu panglici colorate, mergeau prin sate și executau dansuri ritualice însoțite de muzică și strigături. Jocul lor era considerat aducător de sănătate, noroc și protecție pentru comunitate.

Tot în a doua zi de Rusalii, de sărbătoarea Sfintei Treimi, începea culesul plantelor de leac, pentru că oamenii credeau că în această perioadă plantele au puteri vindecătoare mai mari.

Un alt obicei păstrat de Rusalii este aducerea la biserică a frunzelor de nuc sau de tei. Acestea simbolizează limbile de foc care s-au coborât asupra apostolilor la Pogorârea Sfântului Duh. Frunzele sunt binecuvântate de preoți și apoi oferite credincioșilor, care le păstrează în case pentru protecție și binecuvântare.

Citește și: Vacanță de Rusalii 2026 cu 38 de lei pe noapte. Locurile unde românii încă mai găsesc cazare ieftină

Citește și: Programul supermarketurilor de Rusalii și 1 iunie. Când vor fi deschise magazinele