„Ma deranjeaza ticalosia indreptata spre fiul meu”

EXPLICATIE. Mihaela sustine cu tarie ca nu Dani a fost motivul divortului ei Vedeta Antenei 1 nu si-a pus problema sa incerce un nou mariaj si spune ca nu a fost ceruta de sotie!

Relatia Mihaelei Radulescu cu Dani Otil a tinut zile in sir prima pagina a ziarelor. In ultima vreme insa, pe marginea povestii lor de dragoste, au aparut anumite semne de intrebare. CANCAN a dezvaluit intr-un numar trecut, in exclusivitate, ca Mihaela va petrece Sarbatorile departe de Dani, in Austria, aproape de fostul ei sot, Elan Schwartzenberg! Vedeta Antenei 1 a acceptat acum sa vorbeasca deschis despre aceasta situatie oarecum ciudata. Reporter CANCAN (Rep.): Ce ii aduce „Mos Craciun” lui Dani? Mihaela Radulescu -M.R.).: „Nu stiu, intrebati-l pe Mos Craciun. Dar stiu exact ce-i aduce lui Ayan”. Rep.: Care e motivul pentru care vei petrece Sarbatorile de iarna separat de Dani? M.R.: „Respectul si dragostea pentru copilul meu. Ayan nu are inca de ce sa petreaca vacantele cu altcineva in afara parintilor lui”. Rep.: Te-au deranjat prejudecatile pe care le au oamenii din jurul tau referitor la relatia ta cu Dani? M.R.: „Ma deranjeaza strict minciunile, exagerarile, odioseniile puse pe seama noastra si ticalosia indreptata spre copilul meu. Nu e Dani motivul divortului meu, a confirmat si sotul meu in repetate randuri acest aspect, dar inca se mai gasesc „radulescologi” care stiu tot despre viata mea, de parca mi-ar fi trait in casa, de parca as fi trait in vreo vitrina. N-am mai vazut de multa vreme atata prostie, rautate, ingustime la minte si la suflete bolnave…” Rep.: Care a fost cel mai dezagreabil comentariu pe care l-ai auzit pe aceasta tema? M.R.: „De departe, ticalosia si disperarea ziaristilor de la un tabloid, care au avut nesimtirea de a pune ghilimele la o poveste scarboasa despre cum fac eu sex sau ce-mi place la acest capitol. N-am crezut ca un trust cum e cel din care face parte respectivul tabloid poate suporta asemenea nemernicie de presa, dar iata ca am trait-o pe pielea mea. Si azi ma intreaba lumea de ce vorbesc atata despre cum fac eu sex?! Au publicat a doua zi un lamentabil si trunchiat drept la replica, prin care am explicat, cu mare tristete si indignare, ca nu as putea sa spun asemenea povesti vulgare si odioase in niciun moment al vietii mele. Sper sa le fie rusine, sper sa se puna putin in pielea parintilor mei, a copilului meu, a publicului meu, a prietenilor mei. Nu, eu nu am luat-o razna, ci presa care nu mai respecta nici cititorul, nici breasla, nici meseria de jurnalist… In ce priveste lipsa lor de respect pentru o femeie, o mama, un cetatean care are drepturi garantate de Constitutie, le pregatesc un proces major in instanta. Un alt comentariu odios pentru care voi cere drept la replica sau multi bani in tribunal a fost facut de o revista. Au afirmat cu neasemuita josnicie ca Ayan locuieste cu personalul casei, in timp ce eu stau cu Dani. E revoltator, e o presa aproape criminala, omoara orice fiinta fara ca aceasta sa aiba vreo vina. Si ma refer strict la copilul meu, caci eu ma pot lupta cu ticalosia, dar Ayan nu. Copilul meu locuieste cu mine, isi vede tatal la fel de des, iar la Dani merg in vizita. E oribil ce se petrece, e din ce in ce mai grav ce se intampla in presa romaneasca”. Rep.: Cum le raspunzi carcotasilor care te „acuza” ca vorbesti prea mult despre viata ta sexuala? M.R.: „Le repet – nu am vorbit sub nicio forma despre asa ceva, acel tabloid unde am trimis si dreptul la replica si cu care voi intra curand in tribunal, a publicat o pagina intreaga de ineptii care nu-mi apartin, in ghilimele, cu o ticalosie fara precedent in presa romana. Aviz cititorilor respectivului ziar, care cred ca banii pe care-i dau ca sa fie informati sau distrati sustin vreo urma de profesionalism sau de buna cuviinta. Sa le fie rusine si celor de la ziar si celor care ma cunosc si-si imagineaza ca as putea vreodata sa emit asemenea vulgaritati”. Rep.: Fiul tau, Ayan, s-a intalnit vreodata cu iubitul tau? Cum s-au inteles? M.R.: „Nu s-au intalnit decat din intamplare, asta vara”.

Exclude ideea de a avea o emisiune impreuna cu Dani!

Rep.: E adevarat ce au scris anumite ziare, si anume ca Dani te-a cerut in casatorie si ca ti-a marturisit ca ar vrea un copil? M.R.: „Nu”. Rep.: Mama ta ce parere a avut despre noua ta relatie de amor? M.R.: „Mama nu are ce cauta in aceasta poveste. Nimeni din familia mea nu are de ce sa fie tarat in aceasta poveste atat de sordid si de vulgar infatisata de o presa bolnava, putreda, plina de oameni fara caracter, care intineaza talentul si daruirea profesionistilor, care nu tine cont nici de suflete, nici de valoare, ci doar de profitul din buzunarele patronilor. De-aia e bine sa le mai iau din banii astia, sa-i tarai prin tribunale si sa pun lumina intr-un sat fara electricitate, sa cumpar niste aparatura medicala pentru spitalul Marie Curie si asa mai departe. Nu vreau un leu pentru mine, vreau doar demnitatea mea, respectul pe care-l merit si vreau sa-mi feresc copilul de ticalosia unor astfel de monstri”. Rep.: Cu cate lingurite de zahar bea Dani cafeaua? M.R.: „Doua. Intrebarea aceasta ar merita un premiu pentru cea mai frumoasa intrebare, tocmai pentru ca este despre viata in doi, despre simplitatea unei relatii care pare a performa ca domnul si doamna Smith, dar care isi bea totusi cafeaua dimineata ca oricare alta pereche”. Rep.: Dani ti-a vorbit vreodata, eventual la… cafeaua de dimineata, despre fosta lui iubita, negresa alaturi de care a petrecut un weekend? M.R.: „Nu comentez”. Reporter CANCAN: Ai dori o emisiune pe care sa o realizezi impreuna cu Dani Otil? M.R.: „Nu, nici vorba. Fiecare are identitatea sa profesionala, nu vrem sa fim altceva decat suntem. In plus, ar fi o mare tampenie sa-si doreasca cineva sa intervina in cel mai reusit tandem de prezentatori tv din Romania – Razvan si Dani”. Rep.: Este adevarat ca primul tau sot nu-ti mai da voie sa folosesti numele de Radulescu? M.R.: „Nu, e inca o tampenie, ca multe, multe altele, scrise pe coltul meselor de cafenele, fara nicio documentare, fara niciun argument, doar din barfe de femei proaste si barbati frustrati. Pacat ca acestia ne sunt jurnalistii de 2 bani, pacat ca lumea da si bani pe ineptiile si abjectiile lor”. Rep.: Ai surprins in repetate randuri. Ce „nebunie” ti-ai propus pentru 2009? M.R.: „Niciuna. Eventual, nebuniile mi se intampla, nu le planific”. Rep.: Cati bani investesti lunar pe tinutele si incaltamintea care te-au ajutat sa primesti titlul de „Cea mai eleganta femeie din Romania”? M.R.: „Mult mai putini decat va imaginati – multe din tinutele mele provin de la magazinul Victoria 46 sau de la creatori romani ca Ingrid Vlasov, Silvia Serban. In afara filmarilor nu ma imbrac decat in blugi, tricouri simple, bocanci – nu m-am omorat niciodata dupa bijuterii si nici nu schimb posetele zilnic. N-am facut-o nici cat eram maritata, n-o fac nici acum. Stiu ca se spun atatea baliverne despre mine, dar sunt un om simplu, o mama de baiat gata oricand sa se ia la tranta cu piratul, muschetarul sau ce personaj vrea fii-miu sa fie si prefer orice abordare relaxata oricareia de fitze”. Rep.: Te-a afectat recesiunea in profesie? Crezi ca vei avea si tu de suferit? Vei face modificari de buget? M.R.: „E posibil sa simt oaresce efecte, desi nu sunt o cheltuitoare, cu atat mai putin acum. Am pus ceva bani deoparte, ca doar succesul in meseria mea nu se masoara doar in puncte de rating, ci si in bani, asa incat sper sa ma descurc onorabil. Stiu sa fac atat de multe ca sa supravietuiesc, nu-mi fac vreo problema ca voi muri de foame. Cred ca niciun om creativ si inteligent nu-si poate pune problema vreunui dezastru existential cu „ocazia” recesiunii…” Rep.: Te-ai impacat cu Mircea Badea si ce relatii aveti in prezent? M.R.: „Il admir pe Mircea si ne-am reglat inadvertentele. Fiecare dintre noi are momente cand e superficial si-i judeca pe altii fara datele necesare, dar e bine cand realizam asta la timp si reparam ce se mai poate”. Rep.: Te-ai gandit vreodata sa parasesti definitiv televiziunea? Si daca da, spre ce te-ai indrepta? M.R.: „Sigur cada, dar inca nu e momentul – uitati-va putin la cifrele de audienta pe care le face emisiunea mea, din ce in ce mai mari. Cum as putea sa ma gandesc acum la asa ceva?! Mai am inca atatea de spus, mai am atatea ajutoare de dat prin tot ceea ce fac, prin tot ceea ce inseamna notorietatea mea, forta mea ca persoana publica. De-aia nu pot permite loviturile miselesti care mi se aplica in ultima vreme, de-aia ii voi astepta pe toti sa-si recunoasca greselile sau sa invete sa nu le mai faca. Daca fiecare ziarist de proasta factura care a scris o minciuna sau o porcarie despre mine mi-ar dona salariul lui pe un an si ar veni cu mine in toate actiunile umanitare, as fi in stare sa-l iert si sa accept ca asta-i compromisul – facem o presa de 2 bani, cu cele mai ilegale mijloace, dar macar ajutam niste copiii nefericiti sa le treaca mosul pragul, sa le zambeasca un parinte, sa le fie masa plina… Asta nu le iert patronilor acestor publicatii – lipsa de scrupule, de omenie, dorinta malefica de a face rau oricui pentru profitul personal. Si din pacate meteahna se tot extinde, cercul nu se inchide, ziaristii ticalosi nu dispar din redactii, ditamai trusturile nu fac curatenie, ci-i tolereaza, cititorul-platitor nu se revolta, ci se aliaza cu ticalosul… Spre asta m-as indrepta, spre curatenia generala prin redactiile ziarelor. Trebuie sa existe o limita. La urma urmei, cu ce-am gresit ? Cu un divort din motive pe care nu le-am dezvaluit nimanui, niciodata, desi toata lumea pare a le sti de la radio-sant ? Cu o noua relatie infatisata atat de grotesc, desi se petrece doar intre doua suflete? Cu plictiseala de a mai da explicatii, de a mai inchide guri spurcate, de a mai plesni cu adevaruri despre ei exact pe cei care mananca cel mai mare ra…t despre mine? Sarbatori fericite si lor, ca si-asa n-au cum sa le aiba… Oamenii rai, mici, femeile a caror gura miroase urat de la atata barfa n-au cum sa fie fericite si linistite. La ele nu vine moshul niciodata, ci niste soferi care le aduc cadouri din partea unor domni care n-au timp de ele. Cititorilor vostri si voua, sarbatori fericite, voi macar ati fost corecti, v-ati facut mereu meseria cu profesionalism si cu respect. Va multumesc!”. (A.N.)