Legătura surprinzătoare dintre intestin, imunitate și starea psihică. Mihail Pautov: „Microbiomul cântărește cât creierul”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Microbiomul intestinal este una dintre cele mai complexe comunități biologice din corpul uman și influențează mult mai multe procese decât digestia. Cercetările arată că bacteriile din intestin comunică permanent cu creierul și pot influența imunitatea, metabolismul și chiar starea emoțională. Medicul Mihail Pautov explică dimensiunea impresionantă a acestui ecosistem microscopic și rolul său esențial în organism.

Medicul Mihail Pautov subliniază dimensiunea surprinzătoare a microbiomului atunci când vorbește despre rolul lui în organism.

„Greutatea creierului e aceeași cu greutatea microbiomului. Numărul de microorganisme din microbiom este același cu numărul de celule din corpul tău, iar microbiomul nostru are legătură cu mult mai multe lucruri decât cu digestia noastră”, spune acesta.

Legătura dintre intestin, imunitate și starea psihică

Creierul uman cântărește, în medie, între 1,3 și 1,4 kilograme la un adult. Studiile arată că microbiomul intestinal, adică totalitatea microorganismelor care trăiesc în intestin, poate avea o masă estimată între 1 și 2 kilograme, în funcție de dietă, stil de viață și diversitatea bacteriană.

În intestin trăiesc aproximativ 10¹³–10¹⁴ microorganisme, adică zeci sau chiar sute de trilioane de bacterii, virusuri și fungi.

Mult timp s-a crezut că microorganismele din intestin sunt de zece ori mai numeroase decât celulele corpului uman. Estimările moderne arată însă că numărul lor este aproximativ comparabil cu numărul total de celule ale organismului.

Ce este microbiomul intestinal și cum funcționează

Microbiomul intestinal reprezintă comunitatea de microorganisme care trăiesc în tractul digestiv, în special în colon. Aceste microorganisme includ bacterii, virusuri și fungi microscopici care formează un ecosistem complex.

Mihail Pautov explică faptul că toate aceste microorganisme funcționează împreună ca o comunitate.

„Ele sunt bacterii, virusuri și fungi sau ciuperci. Și ele toate funcționează ca o comunitate complexă care joacă un rol esențial în digestie, în sinteza unor vitamine și în modularea răspunsurilor noastre imunitare”, afirmă medicul.

Acest ecosistem microscopic colaborează permanent cu organismul uman și influențează procese fundamentale ale metabolismului.

Rolurile microbiomului în organism

Cercetările arată că microbiomul intestinal este implicat în numeroase funcții esențiale ale organismului. Bacteriile intestinale contribuie la digestie prin descompunerea fibrelor alimentare și prin producerea unor acizi grași cu lanț scurt, substanțe importante pentru sănătatea intestinului.

Microorganismele din intestin contribuie și la sinteza unor vitamine esențiale, printre care vitamina K și anumite vitamine din complexul B. În același timp, microbiomul joacă un rol important în reglarea sistemului imunitar, ajutând organismul să recunoască și să combată microorganismele patogene.

Studii recente arată că microbiomul poate influența și metabolismul sau modul în care organismul stochează energia, ceea ce poate avea legătură cu obezitatea și alte boli metabolice.

Comunicarea dintre intestin și creier

Una dintre cele mai importante descoperiri din ultimii ani este existența așa-numitei axe intestin–creier. Aceasta reprezintă comunicarea bidirecțională dintre microbiomul intestinal și creier.

Mihail Pautov explică modul în care are loc această comunicare.

„Bacteriile astea mici secretă niște substanțe care se absorb în sânge și se duc la creier și te fac să te simți așa cum te simți tu acum, iar prin intermediul nervului vag intestinul și creierul comunică constant, din nou, bidirecțional”, spune medicul.

Această comunicare se realizează prin mai multe mecanisme. În primul rând, prin nervul vag, care leagă direct intestinul de creier. În al doilea rând, prin substanțe chimice și hormoni produși de bacteriile intestinale, precum serotonina sau alți neurotransmițători. În al treilea rând, microbiomul poate influența răspunsul imunitar și inflamația din organism.

Ce este disbioza și cum ne poate afecta

În mod normal, microbiomul menține un echilibru între bacteriile benefice și cele potențial dăunătoare. Acest echilibru poate fi însă perturbat relativ ușor.

„În mod normal, microbiomul menține un echilibru între bacteriile bune și cele rele, un echilibru care poate fi ușor perturbat de factori precum stresul, dieta, consumul de antibiotice sau alte experiențe neplăcute din copilărie, de la începutul vieții”, explică Mihail Pautov.

Dezechilibrul microbiomului poartă numele de disbioză. Aceasta poate fi provocată de o dietă bogată în alimente ultraprocesate, de administrarea frecventă de antibiotice, de stres sau de lipsa fibrelor alimentare.

Disbioza nu afectează doar digestia. Studiile sugerează că poate contribui la apariția unor probleme precum depresia, anxietatea, obezitatea sau bolile metabolice.

Poate deveni microbiomul un organ

Deși microbiomul nu este oficial clasificat ca organ, unii cercetători consideră că în viitor ar putea primi această definiție. Mihail Pautov explică această posibilitate.

„Impropriu spus, e impropriu să denumim microbiomul un organ, dar e posibil ca în curând el să capete inclusiv această caracteristică sau definiție ca fiind organ.”

Această idee apare deoarece microbiomul are o masă considerabilă și influențează numeroase procese biologice esențiale pentru organism.

Ce putem face dacă microbiomul este dezechilibrat

Refacerea microbiomului intestinal presupune în primul rând schimbări ale stilului de viață și ale alimentației. O dietă bogată în fibre, provenite din legume, fructe, leguminoase și cereale integrale, poate susține dezvoltarea bacteriilor benefice.

Alimentele fermentate, precum iaurtul, kefirul sau varza murată, pot contribui la diversitatea microbiomului. În același timp, este recomandată limitarea alimentelor ultraprocesate și a zahărului în exces, deoarece acestea pot reduce diversitatea bacteriană.

Somnul suficient, reducerea stresului și activitatea fizică regulată sunt factori care pot influența pozitiv microbiomul intestinal. De asemenea, antibioticele ar trebui utilizate doar atunci când sunt necesare și la recomandarea medicului.

Microbiomul intestinal reprezintă un ecosistem microscopic cu o influență majoră asupra organismului uman. Deși este invizibil, el cântărește aproximativ cât creierul și conține zeci de trilioane de microorganisme.

Prin intermediul axei intestin–creier, microbiomul poate influența digestia, imunitatea, metabolismul și chiar starea emoțională. Tocmai de aceea, tot mai multe studii arată că sănătatea microbiomului ar putea deveni una dintre cheile medicinei viitorului.

CITEȘTE ȘI:  Rezistența la insulină, mecanismul ascuns din spatele multor boli. Avertismentul dr. Cezar: „Stă la originea majorității afecțiunilor”

Cum poți ține boala Alzheimer la distanță, potrivit neurochirurgului Leon Dănăilă: „Este provocată de foarte mulți factori”