Moneda blestemată de la Cotroceni. O poveste cu aur din România anului 2009

Un cadou făcut pe scenă, în aplauzele unei mulțimi colorate, avea să devină peste ani un obiect de arhivă cu viață lungă. Primit la Costești, în timpul unei vizite oficiale a lui Traian Băsescu, „banul de aur” pus la gâtul Mariei Băsescu a ajuns consemnat, rece și precis, în documentele Cotroceniului. Aur adevărat, gramaj suspect, istorie falsă și o inscripție care leagă pentru totdeauna Costeștiul de Strehaia.

Un cadou de protocol care a scăpat de sub control

La ani distanță de la celebra vizită a lui Traian Băsescu la Sărbătoarea romilor de la Costești, un document sec, birocratic, închis pe 23 decembrie 2009, ajunge să spună mai mult decât sute de talk-show-uri, scandaluri televizate și declarații politice. În „Lista finală a bunurilor primite cu titlu gratuit, cu prilejul unor acțiuni de protocol”, la poziția 13, apare obiectul care avea să devină simbolul unei controverse cu viață lungă: moneda de aur primită de Maria Băsescu. Un cadou cu poveste complicată, aur adevărat, dar istorie falsă.

La finalul anului 2009, Administrația Prezidențială a făcut ceea ce face în fiecare an: a centralizat toate bunurile primite de șeful statului și de familia sa cu ocazia vizitelor și acțiunilor oficiale. Conform legii, orice obiect care nu putea fi păstrat cu titlu personal trebuia să intre în patrimoniul instituției. Astfel, între tablouri, obiecte decorative și suveniruri diplomatice, apare consemnată și „moneda de aur primită la Costești, județul Vâlcea”. Traian Băsescu a semnat predarea, iar din acel moment „banul” a ieșit din zona gestului festiv și a intrat în circuitul rece al arhivelor statului. Nu mai era o podoabă pusă la gât în aplauzele mulțimii, ci un bun inventariat oficial, cu fișă, descriere și valoare estimată.

Momentul zero rămâne însă 8 septembrie 2009. Vizita de la Costești a fost intens mediatizată: președintele și soția sa apar pe scenă, în mijlocul comunității rome, înconjurați de muzică, dansuri și costume tradiționale. Presa a vorbit despre o apariție „de culoare”, iar imaginile au rulat zile în șir pe televiziuni. Atunci, în văzul tuturor, Mariei Băsescu i-a fost pusă la gât o monedă de aur, prinsă într-o fundă de mătase, oferită de Casa Regelui Cioabă. Gestul părea unul simbolic, menit să marcheze respectul și ospitalitatea comunității. Nimeni nu bănuia atunci că acel obiect va reveni, ani mai târziu, în centrul unei povești mult mai incomode.

Un obiect mic, cu ecouri politice mari

Descrierea din documentele Cotroceniului este însă surprinzător de minuțioasă, aproape obsesivă. Moneda este menționată ca fiind bătută în anul 1915, cu un diametru de 4 centimetri, o grosime de aproximativ 0,2 milimetri și o greutate de doar 7 grame. Pe avers este reprezentat un cap de bărbat încoronat, iar inscripția care sare imediat în ochi este „Frank Iosif Strehaia”. Piesa este găurită în partea superioară și prinsă într-o fundă de mătase, detaliu care trimite la tradiția salbelor purtate la gât. Tocmai aceste specificații tehnice au atras atenția specialiștilor în numismatică.

Verdictul a fost rapid și fără echivoc: moneda copiază un ducat austriac Franz Joseph, dar nu este un ducat autentic. Ducații originali poartă inscripția „Francos I DG Austriae Imperator”, au stema imperială pe avers și o greutate standard de 13,3696 grame, iar varianta mică are 3,4909 grame, cu o grosime de aproximativ 0,8 milimetri. Moneda de la Costești avea diametrul apropiat de cel autentic, dar grosimea și greutatea erau aproape înjumătățite, iar inscripția era greșită. Cu alte cuvinte, aurul era real, însă piesa era un fals numismatic – un kitsch de aur, nu o monedă istorică.

De aici intră în scenă Strehaia. În timpul regimului comunist, deținerea de monede de aur era interzisă, iar comunitățile rome au „fentat” legea transformând ducații în salbe, perforându-i pentru a-i purta ca podoabe. După 1989, atelierele aurarilor au reluat practica, producând masiv monede subțiate, cu diametru corect, dar cu mai puțin aur, ușor de valorificat pe piața europeană. Potrivit relatărilor din presă, atelierul din Strehaia ar fi realizat inclusiv piesa dedicată familiei Băsescu – un ducat „reinterpretat”, cu aur mai puțin, dar cu un simbolism exploziv.

Legătura cu Strehaia a fost amplificată ani mai târziu, în scandalul Bercea–Mircea Băsescu, când presa a reactivat episodul din 2009 ca „moment-sursă” al unor apropieri controversate. SPP a susținut ulterior că, la data vizitei de la Costești, Bercea Mondial nu figura ca risc. Însă moneda, deja predată, inventariată și arhivată, a rămas un simbol. Aur adevărat, istorie falsă și o piesă minusculă care a continuat să producă ecouri politice mult după ce scena festivalului s-a golit.

CITEȘTE ȘI: Traian Băsescu și „Biruinţa”. Aventurile de care a avut parte pe mările și oceanele globului

 Traian Băsescu va primi apartament de protocol! Fostul președinte nu își dorește casă: „Este mult prea mare”