Obiceiuri alimentare sănătoase: de ce grăsimile bune nu trebuie eliminate din dietă

CANCAN.RO adună zi de zi cele mai utile recomandări medicale, trucuri de prevenție, explicații simple pentru probleme complicate și obiceiuri sănătoase pe care le poți integra imediat în viața ta. Indiferent dacă vorbim despre alimentație, somn, stres, imunitate sau mici rutine care îți pot schimba ziua, sursele noastre îți oferă îndrumări clare, pe înțelesul tuturor.

Pentru că sănătatea nu se ia în glumă, iar un pas mic făcut azi poate preveni probleme mari mâine.

Obiceiuri alimentare sănătoase

Unul dintre cele mai răspândite mituri nutriționale ale ultimelor decenii este ideea că grăsimile trebuie eliminate aproape complet din alimentație pentru a ne menține sănătoși. Chiar și într-o perioadă în care informația este la îndemână, acest mesaj continuă să fie transmis incomplet, fiind preluat fără nuanțe de mass-media și rețelele sociale.

Recomandările de tip „low-fat” au creat percepția că orice grăsime este nocivă, când, în realitate, problema nu este existența grăsimilor în dietă, ci tipul acestora. Limitarea grăsimilor poate fi benefică doar atunci când vorbim despre grăsimile dăunătoare, în timp ce grăsimile bune sunt esențiale și ar trebui să fie prezente zilnic în alimentație.

De ce are organismul nevoie de grăsimi

Mulți oameni nu conștientizează faptul că organismul uman are nevoie de grăsimi pentru a funcționa normal, acestea fiind o sursă majoră de energie pentru celule și un element-cheie în numeroase procese biologice. Grăsimile contribuie la buna funcționare a creierului, la protejarea sistemului nervos, la reglarea hormonilor și la absorbția vitaminelor liposolubile.

Reacția de respingere față de această categorie alimentară pornește adesea de la o asociere simplistă, conform căreia consumul de grăsimi duce automat la creștere în greutate și la probleme de sănătate, o idee care nu ține cont de diferențele majore dintre tipurile de grăsimi și de rolul lor real în organism.

Tipuri de grăsimi și sursele lor naturale

Grăsimile se diferențiază, în primul rând, prin origine, putând fi de natură animală sau vegetală, dar și prin structura lor chimică. Din punct de vedere nutrițional, ele se împart în grăsimi care ar trebui limitate și grăsimi care trebuie integrate constant în dietă. Grăsimile saturate și cele hidrogenate, de regulă solide la temperatura camerei, se găsesc preponderent în produse de origine animală precum carnea grasă, untura și unele lactate, dar și în produsele procesate obținute prin procedee chimice. Acestea sunt asociate cu un risc crescut pentru sănătatea cardiovasculară și ar trebui consumate cu moderație.

În schimb, grăsimile nesaturate, care rămân lichide la temperatura camerei, reprezintă alegerea sănătoasă. Grăsimile mononesaturate și polinesaturate se regăsesc în uleiuri vegetale, nuci, semințe și avocado, iar acizii grași omega 3 și omega 6, considerați esențiali deoarece organismul nu îi poate produce singur, sunt prezenți în peștele oceanic precum somonul, macroul, sardinele sau heringul, dar și în nuci, măsline și semințe de in, chia sau susan. Este important ca aceste grăsimi să fie consumate cât mai aproape de forma lor naturală, evitând prepararea la temperaturi foarte ridicate.

Grăsimile bune și impactul lor asupra sănătății

Introducerea grăsimilor sănătoase în alimentația zilnică aduce beneficii semnificative pentru întregul organism. Acestea contribuie la reducerea riscului de boli cardiovasculare, ajută la menținerea unui nivel echilibrat al colesterolului și susțin sănătatea vaselor de sânge.

În același timp, grăsimile bune au un rol important în prevenirea inflamațiilor, în protejarea creierului împotriva declinului cognitiv și în susținerea memoriei și capacității de concentrare. Ele facilitează absorbția vitaminelor A, D, E și K, ajută la reglarea sistemului nervos, hormonal și imunitar și contribuie la menținerea unui nivel stabil al glicemiei, reducând riscul apariției diabetului de tip 2.

Pe lângă beneficiile interne, grăsimile sănătoase au un impact vizibil și asupra aspectului exterior, susținând sănătatea pielii, a părului și a unghiilor, stimulând metabolismul și ajutând la menținerea unui echilibru hormonal optim, inclusiv în ceea ce privește hormonii sexuali.

Ce se întâmplă când eliminăm complet grăsimile

Excluderea grăsimilor din dietă poate avea consecințe serioase asupra sănătății fizice și mentale. Lipsa acestora este asociată cu stări de depresie, nervozitate accentuată, tulburări de memorie și atenție, dereglări hormonale și probleme ale vezicii biliare.

De asemenea, eliminarea grăsimilor poate duce la o senzație constantă de foame, la dezechilibre metabolice și la creșterea riscului de afecțiuni cardiovasculare sau diabet, paradoxal, tocmai din cauza lipsei nutrienților esențiali.

Echilibrul, cheia unei alimentații sănătoase

O alimentație sănătoasă nu înseamnă excludere, ci echilibru și diversitate. Grăsimile, la fel ca proteinele și carbohidrații, au un rol bine definit în organism și nu ar trebui eliminate, ci alese cu grijă. O dietă echilibrată presupune consumul tuturor grupelor alimentare, organizate în mese principale și gustări, cu accent pe alimente naturale, neprocesate.

Chiar și zaharurile pot avea loc într-o alimentație corectă, atunci când provin din surse naturale precum fructele. În final, cheia nu este frica de grăsimi, ci înțelegerea diferenței dintre cele care dăunează și cele care susțin sănătatea pe termen lung.

CITEȘTE ȘI:

Când scalpul cere ajutor: dermatita seboreică și soluțiile naturale care pot calma pielea

Lepra, blestemul biblic, a revenit în România. Cum era viața unui lepros în Biblie?