Ouăle se ciocnesc abia după ce… Ce ritual trebuie să urmezi la prima masă de Paşte

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Spre exemplu, în zona Bucovinei se păstrează cu multă sfinţenie, încă şi acum, multe dintre datinile strămoşeşti. Acolo se acordă o foarte mare importanţă ciocnirii primelor ouă roşii de Paşte, fiind considerat un moment deosebit. De asemenea, după o scurtă perioadă de odihnă şi linişte, toţi membrii familiei se aşază la prima masă festivă de Paşte. Însă nu înainte de-a se spăla cu oul roşu şi banul de argint, aşa cum cere ritualul care datează de sute de ani. Mai mult, cel căruia îi revine onoarea de-a deschide această festivitate este, desigur, cel mai vârstnic bărbat din familie, cel care ciocneşte primul ou roşu cu soţia sa, iar mai apoi cu ceilalţi apropiaţi.

În prima zi de Paşte, celebrată în acest an pe 16 aprilie, tradiţia spune că ouăle se ciocnesc „cap la cap“, iar abia în cea de-a treia zi se pot ciocni şi „burtă la burtă“.  Nu numai atât, pentru că fiecare membru al familiei trebuie, în mod obligatoriu, să mănânce un ou roşu sfinţit de către preot, în noaptea de Înviere, după care se poate bucura şi de toate celelalte preparate delicioase de pe masă.

Cât despre după-amiaza primei zile de Paşte, înainte de vecernie sau după aceasta, tinerii şi bătrânii de la sate se adună în curtea Bisericii, pentru a sărbători împreună Învierea Mântuitorului. Acolo ciocnesc ouă, împart bucate, dar merg şi pentru a trage clopotele sau a bate toaca.

În Moldova, prima zi de Paşte este una cât se poate de specială, la fel ca-n celelalte zone ale României. Dimineaţa se pune un ou roşu şi unul alb într-un bol cu apă, care trebuie să conţină monede. Copiii merg apoi să îşi clătească faţa cu respectiva apă şi să îşi atingă obrajii cu cele două ouă tradiţionale, pentru a avea parte de un an plin de bogăţii şi mult noroc. Tradiţia mai spune că în această regiune, oul de pe masa de Paşte trebuie să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum.

Aceste obiceiuri sunt, pe alocuri, prezente şi-n Oltenia, însă cu mici diferenţe. Se păstrează ritualul spălării cu apa în care este pus un ou roşu şi un bănuţ. Doar că prima dată cei care ciocnesc sunt copiii, în curtea Bisericii. Asta după ce ouăle au fost rostologolite peste mormântul celor dragi, sub forma sfintei cruci. Mai mult, cei mici trimit oul roşu de la unul la celălalt, rostesc urările tradiţionale, mai apoi ciocnesc, iar de îndată sunt urmaţi şi de ceilalţi membri ai familiei.

În zona Câmpulung Moldovenesc primele ouă roşii se ciocnesc de Paşte doar după ce în zorii zilei de duminică, credincioşii ies în curtea Bisericii, se aşază în formă de cerc, purtând lumânările aprinse în mână, în aşteptarea preotului care să sfinţească şi să binecuvânteze bucatele din coşul Pascal.

În faţa fiecărui gospodar este pregătit un astfel de coş, după orânduiala strămoşilor. În coşul acoperit cu un şervet ţesut cu model specific zonei sunt aşezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminţe de mac (ce vor fi aruncate în rău pentru a alunga secetă), sare (ce va fi păstrată pentru a aduce belşug), zahăr (folosit de câte ori vitele vor fi bolnave), făină (pentru ca rodul grâului să fie bogat), ceapă şi usturoi (cu rol de protecţie împotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aşază pasca, şuncă, brânză, ouăle roşii, dar şi ouăle încondeiate, bani, flori, peşte afumat, sfeclă roşie cu hrean sau prăjituri. Abia după sfinţirea acestui coş tradiţional, ritualul de Paşte se continuă în fiecare familie.