Pârtia Alpina Petroșani, marele vis ratat al Văii Jiului. Stațiunea care trebuia să fie cea mai mare din România

Din nou ne amintim cu tristețe și amărăciune de încă un proiect care trebuia să fie și nu a mai fost. Pârtia Alpina din Petroșani, parte a domeniului schiabil din Parâng, a fost prezentată la începutul anilor 2000 drept proiectul care urma să schimbe complet destinul Văii Jiului. Promisiunile erau spectaculoase: cea mai mare stațiune de schi din România și una dintre cele mai importante din Europa de Est. Au trecut însă mai bine de 15 ani, iar visul Alpina Petroșani a rămas, în mare parte, doar pe hârtie.

Visul din 2009: cea mai mare stațiune de schi din România

La sfârșitul anilor 2000, autoritățile vorbeau cu entuziasm despre transformarea Văii Jiului. După decenii în care zona fusese dependentă de minerit, planul era ca regiunea să devină una dintre cele mai importante destinații turistice montane din România.

Proiectul Alpina Petroșani era prezentat drept cel mai mare proiect turistic din țară la acel moment. Stațiunea urma să fie construită în masivul Parâng și să fie conectată direct cu orașul Petroșani printr-o telegondolă spectaculoasă.

Planurile erau impresionante. Se vorbea despre o telegondolă de aproximativ 9 kilometri care urma să lege orașul de zona de schi, despre șapte telescaune moderne și numeroase instalații de teleschi. Domeniul schiabil urma să includă 17 pârtii și trasee de schi, cu o lungime totală de peste 23 de kilometri.

Pârtiile ar fi fost iluminate și dotate cu tunuri de zăpadă artificială, iar în zona montană erau prevăzute restaurante și facilități turistice. În același timp, orașul Petroșani trebuia să se dezvolte odată cu proiectul: hoteluri, pensiuni și restaurante urmau să apară în oraș, care ar fi devenit punctul de plecare spre stațiunea din Parâng.

Autoritățile spuneau atunci că proiectul ar putea fi finalizat în aproximativ cinci ani.

Speranțele oamenilor din Petroșani

Pentru locuitorii Văii Jiului, ideea stațiunii Alpina Petroșani a fost privită ca o șansă reală de renaștere economică. După declinul mineritului, regiunea avea nevoie disperată de noi locuri de muncă.

Mulți oameni priveau proiectul cu speranță. Pensionari, mineri sau localnici spuneau atunci că orice investiție care ar aduce turiști și locuri de muncă este binevenită. Pentru unii era chiar o oportunitate pentru generațiile tinere, care ar fi putut avea un viitor în turism.

Existau însă și voci mai prudente, care avertizau că turismul singur nu poate salva economia Văii Jiului. Chiar și așa, majoritatea oamenilor sperau ca proiectul să se realizeze.

Un proiect de aproape 100 de milioane de euro

Planurile erau uriașe și, implicit, costisitoare. Proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng era estimat la aproximativ 100 de milioane de euro.

Au existat și primele semne că lucrările ar putea începe. S-au realizat studii de fezabilitate, s-au cumpărat unele echipamente și s-au făcut lucrări pregătitoare pentru infrastructura domeniului schiabil.

Cu toate acestea, proiectul a început rapid să se împotmolească.

Blocajul: autorizații, finanțare și birocrație

Una dintre principalele probleme a fost legată de scoaterea unor terenuri din fondul forestier, procedură necesară pentru construirea instalațiilor de transport pe cablu și a unor pârtii.

Fără aceste terenuri, mare parte din infrastructura planificată nu putea fi realizată. În paralel, au apărut probleme legate de finanțare și de costurile tot mai mari ale proiectului.

În cele din urmă, finanțarea guvernamentală a fost oprită în 2012, iar planul de dezvoltare a domeniului schiabil a intrat practic în blocaj.

Parângul a rămas în urmă

În timp ce proiectul Alpina Petroșani stagna, alte stațiuni montane din zonă au continuat să se dezvolte. Stațiunea Straja, aflată la mică distanță, a investit constant în telescaune, instalații de zăpadă artificială și infrastructură turistică.

Astăzi, majoritatea schiorilor și chiar sportivii din Petroșani preferă să meargă în Straja, unde condițiile sunt mult mai bune.

În Parâng, în schimb, infrastructura a rămas în mare parte învechită. Telescaunul principal, construit în anii ’70, s-a defectat de mai multe ori de-a lungul anilor, iar atunci când instalația nu funcționează, accesul turiștilor la pârtii devine extrem de dificil.

2025: un nou proiect care pare deja cunoscut

După ani de stagnare, proiectul telegondolei din Parâng a reapărut din nou în documentele administrației locale.

În 2023, Consiliul Local Petroșani a aprobat un nou studiu de fezabilitate pentru o telegondolă pe traseul Maleia–Alpina. Valoarea estimată a proiectului era atunci de aproximativ 71 de milioane de lei.

În 2025 a apărut însă o nouă variantă a proiectului, care include și o pârtie de schi cu nocturnă. Costurile estimate au crescut semnificativ, ajungând la aproximativ 110,9 milioane de lei.

Proiectul prevede o telegondolă cu 35 de cabine, o capacitate de aproximativ 1.200 de persoane pe oră, o lungime de peste 2,2 kilometri și o diferență de nivel de peste 560 de metri.

Partea care a stârnit însă zâmbete ironice în rândul multor localnici este noua pârtie prevăzută în proiect: aproximativ 100 de metri lungime, iluminată cu trei stâlpi de nocturnă și deservită de o instalație de tip „baby-schi” deja existentă.

Încă un vis sau începutul unei realități?

Diferența de cost între varianta din 2023 și cea din 2025 este de aproape 40 de milioane de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 55%.

În documentația tehnică apare însă și un avertisment important: administrația locală nu dispune de resurse stabile pentru finanțarea proiectului și ar avea nevoie de sprijin financiar extern.

Pentru mulți locuitori ai Văii Jiului, aceste anunțuri par deja familiare. După promisiunile grandioase din 2009 și după anii în care proiectul Alpina Petroșani a rămas blocat, noul plan este privit mai degrabă cu scepticism.

Pentru moment, Parângul rămâne un loc cu un potențial turistic uriaș, dar și cu unul dintre cele mai cunoscute proiecte neterminate din România.

CITEȘTE ȘI: Trei vieți, trei sicrie, o lecție uitată: tragedia de la restaurantul Beirut din Constanța

Cine este cu adevărat „Regele invențiilor” de la Românii au Talent: povestea incredibilă începută în 1992