Pericolul la care te expui dacă mănânci covrigi. Analizele de la laborator scot la suprafață detalii importante

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Covrigii și merdenelele de la patru producători au fost duse la laborator pentru analize. Descoperirea celor care au analizat produsele este uluitoare. Aceștia trag un semnal de alarmă pentru cei care consumă asta la micul dejun, potrivit Observator.

Fiecare dintre noi a cumpărat cel puțin o dată un covrig sau o merdenea de la patiseria din colțul blocului. Mulți români își cumpără în fiecare dimineață o pungă întreagă de covrigi. Cu toate acestea, nimeni nu s-a gândit la ingredientele pe care le au aceste preparate.

Patru dintre producători au acceptat ca produsele lor să fie trimise la laborator pentru a fi verificate. Verdictul specialiștilor este unul clar. În compoziția merdenelelor s-a descoperit mai multă sare decât brânză.

Covrigi și merdenele verificate la laborator

După ce au fost duse la testare, analiștii au arătat că aceste produse au mai multă sare decât ar trebui să consumăm, iar acest lucru duce la dezechilibru nutrițional.

În trei probe, două au conţinut mare, chiar mare de sare. Au peste 2 grame, 2,2, 2,5 grame de sare pe suta de grame. E o telemea ușor sărată la aceeaşi valoare, 2 și 3. E un produs prin definiţie dezechilibrat nutrițional prin conținutul mare de calorii provenite din glucide. Dacă ne referim strict la copii, mâncăm multă făină, cu un pic de margarină și cum se vede, destul de multă sare. Pentru un copil înseamnă un regim dezechilibrat, a explicat Alexandru Cîrîc, director ICA.

Etichetele de multe ori nu reflectă realitatea. Pe eticheta covrigului dus la laborator scrie că are 0,85 grame de sare. Adevărul este altul. Cantitatea este aproape triplă și conține 2,27 de grame de sare. Asta înseamnă un procent foarte mare. Informarea corectă trebuie să arate exact procentul de sare, zahăr sau alte ingrediente. Cei care nu respectă această regulă pot fi sancționați.

Pe lângă procentul mare de sare s-au sesizat și alte nereguli. De această dată la merdenea. Ea ar trebui să conțină brânză, însă Alexandru Cîrîc a spus că nu a identificat grăsimi de origine lactată.

Merdeneaua, pateurile cu brânză nu conțin brânza aceea pe care ne-o imaginăm noi, sunt niște preparate industriale, niște amestecuri, nici în merdenele nici în pateurile cu brânză nu am reușit să detectăm grăsimi de origine lactată, asta nu înseamnă că nu pot conține brânză. Înseamnă că pot conține brânză degresată, pot conține preparate vegetale cu brânzeturile ceea ce conțin cu siguranță conservanți. Acid sorbic, un conservant, un E, a declarat el.

VEZI ȘI: Criza E.coli care a speriat România: isteria castraveților de acum 15 ani, când nimeni nu mai îndrăznea să mănânce legume crude

Anchetă epidemiologică după ce un bărbat a murit de listerioză. Bacteria periculoasă se transmite prin alimente