Paste la 2.000 m altitudine

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

INVITATIE Pustnicul ii asteapta pe temerari in noaptea de Inviere PRIETENIE Calugarul Onufrie este pazit cu strasnicie de magarul Vasile Credinta. Pustnicul din Cristianul Mare asteapta turistii la slujba in noaptea de Inviere Razvan Mateescu Desi isi duce traiul ca un adevarat sihastru de mai bine de un deceniu, parintele Onufrie, pustnicul din Cristianul Mare, respecta cu sfintenie toate canoanele religioase legate de apropierea marii sarbatori crestine. Monahul face zilnic slujbele specifice din saptamana mare care evoca faptele Mantuitorului, desi doar brazii si fiarele padurii il asculta. De Inviere el ii asteapta pe cei ce vor sa celebreze Pastele departe de forfota oraselor. Preacucernicul calugar si-a construit la aproape 2.000 de metri altitudine, printre brazi, departe de potecile umblate, care urca din Poiana Brasov o chilie din lemn si o biserica. Nu are curent electric si se incalzeste cu lemne. Numai lumanarile, stelele si luna ii lumineaza noptile reci. Ca sa-i tina de urat in noptile geroase, preotul si-a adus pe langa el un magar, pe care l-a botezat Vasile, cativa catei, pisici si doua, trei gaini. Ziua, li se alatura veveritele si un urs batran care tot incearca sa patrunda in „arca” lui Onufrie. Este alungat, insa, de magarul care zbiara de se cutremura brazii. Ca in fiecare an, de sfintele sarbatori ale Pastelui, calugarul ii asteapta pe enoriasi la aproape 2.000 de metri altitudine sa celebreze impreuna Invierea Domnului. Fie ca sunt montaniarzi impatimiti care aleg sa-si petreaca noaptea de Pasti printre stanci, aproape de cer, fie ca sunt turisti obisnuiti, cazati la cabana din apropiere, credinciosii vor putea auzi vocea patrunzatoare a preotului cantand: „Hristos a inviat din morti cu moartea pre moarte calcand…” Unii dintre ei se incumeta sa ajunga la biserica dintre brazi ca sa ia lumina. Dupa slujba, in intunericul de nepatruns, flacarile firave ale lumanarilor palpaie in sir indian, inapoi spre cabana. Parca s-a rasturnat cerul si stelele sclipesc pe munte. E o imagine unica. „S-a intamplat de multe ori ca turistii rataciti sa gaseasca drumul auzindu-mi glasul, marturiseste calugarul. M-am trezit cu ei la usa chiliei, inghetati, insetati, plangand. I-am chemat inauntru, le-am dat apa, i-am binecuvantat si i-am lasat sa doarma in biserica, inveliti in blanuri, sub icoane. Aici, pe creste, noptile sunt foarte friguroase, chiar daca e vara.” Dupa ce tine slujba de Inviere in varful muntelui, Onufrie coboara dimineata in Poiana Brasov la biserica din lemn ce poarta hramul Sf. Ioan Botezatorul, unde se alatura celorlalti preoti care celebreaza sfanta sarbatoare.