România, țara care a fost scena unuia dintre cele mai mari valuri de emigranți din Europa între anii 90 și începutul anilor 2000, nu mai este aceeași. După decenii în care milioane de români au fost nevoiți să-și caute viitorul departe de casă, mulți români plecați peste hotare aleg acum să se întoarcă acasă. Numărul celor care revin este în creștere, iar integrarea lor devine una dintre marile provocări ale societății.
Cum se schimbă migrația în România? Cine se întoarce, cine pleacă, cine rămâne și cine ajunge astăzi în țara care a fost protagonista uneia dintre cele mai mari diaspore europene? Sunt întrebări la care presa din Italia încearcă să răspundă într-un amplu articol dedicat transformărilor recente.
Între anii ’90 și începutul anilor 2000, după căderea regimului Ceaușescu, au plecat peste cinci milioane de oameni. O migrație masivă, care a marcat România. În ultimul an, potrivit datelor OCDE, emigrația din România către alte state a scăzut cu 10%.
Pentru Sebastian Jitaru, Italia a fost acasă. A lucrat șapte ani în munții din Tirolul de Sud și a învățat meseria de viticultor, iar acum are propria sa cramă de vinuri ecologice în Botoșani: „În România încă nu există o cultură a consumului de vin, dar este stimulant. Simt că am multe oportunități în față. Eu și soția mea ne-am întors pentru că aici sunt oamenii noștri, nu vrem o viață în altă parte”.
Ilea Olimpiu râde din spatele biroului său de închiriere de mașini de la aeroportul din Cluj-Napoca. A locuit 10 ani la Roma, iar acum s-a întors la familia lui: „Ca ospătar câștigam o mie de euro, aici câștig aproape 3000 și îmi văd copiii crescând”.
Costantin Neagu, în vârstă de 49 de ani, a plecat din România în anul 1999, împreună cu Mihaela, soția sa, la Almeria, unde lucrează pe câmpurile de roșii: au fost singurii muncitori agricoli care erau de origine marocană. Imediat ce reușesc să obțină o viză, se mută în Catalonia. Închiriază un apartament, de-a lungul anilor lucrurile se îmbunătățesc și se nasc cei trei copii ai lor. Motivul întoarcerii a fost Covidul. „Lunile acelea petrecute închiși în casă au fost dificile, aici ar fi fost altfel. Experiența din Spania ne-a oferit un alt mod de a trăi, este o țară căreia îi vom fi mereu recunoscători”. Acum sunt mici antreprenori și recunosc: „În România se trăiește bine așa, nu ca angajați. Salariile sunt prea mici”.
Adrian (45 de ani) și Renate (37 de ani) au plecat din România în Spania, Londra, apoi Italia. Adrian a început să cultive șofran și ar vrea să facă din asta o mică afacere. Când Renate vorbește despre întoarcerea în România, ochii îi strălucesc. „Am regăsit natura, rădăcinile, animalele, toate lucrurile frumoase din copilăria mea”.
În Calata, se află Valentin Marmolach, 44 de ani, și Adriana Tolchu, 42 de ani. Istoria se repetă: douăzeci de ani în Spania, dorința de a se întoarce după pandemia de Covid. Valentin lucra ca mecanic, nu și-a schimbat meseria, iar acum deține propriul atelier. Tatiana făcea curățenie în camere de hotel, iar acum vinde churros, desertul tipic spaniol, la festivaluri și în piețe. Foodtruck-ul este parcat în grădină, păzit de cei doi câini ai casei. „Mi-e dor de mare”, mărturisește Valentin, „dar aici sunt aproape de pârtiile de schi”.