Raluca si Walter Zenga: „Pentru noi o cina romantica este ca o vacanta in Caraibe”

Raluca Zenga se considera „Mother Earth” (Mama Natura), fiindca de cand a nascut centrul universului ei este „baby Samy”, asa cum isi alinta ea fetita, iar toata energia sotiei lui Zenga este canalizata spre aceasta.

Walter si Raluca au luat o cina romantica zilele trecute la un restaurant aproape de casa si au planificat fiecare gest, astfel incat cina sa nu dureze mai mult de o ora. Atat au avut la dispozitie cei doi soti pana la trezirea lui „baby Sami” care trebuia alaptata de sotia lui Zenga.CIna urmatoare este planificata deja, peste alte trei luni.

„Am ales fireste un restaurant la cinci pasi de casa noastra: strada pe care locuim in Milano este intesata de localuri, pitoresti trattoria si osteria, astfel incat pranzul sau cina sunt la indemana. Cronometru-start, timp dedicat mesei o ora in total, lux pentru o mama ce alapteaza. Soc personal: ce schimbare cu machiaj si haine de seara de la „uniforma de mamica”, tinuta de casa stil Cenusareasa, parul prins in coada pentru ca deja poznasa mea fiica insfaca tot cu forta lui Popeye…si parca-parca in oglinda s-a intors figura din era pre-maman, desi cearcanele nu mint, nici sub cel mai sofisticat strat de fond de ten cu pigmenti reflectorizanti! Oh, si constat ca am capatat si „glezne materne”, care au pierdut cu desavarsire memoria tocurilor: e imposibil sa faci „dansul somnului” cu copila in brate altfel decat descult, valsand pe parchet, invocandu-l pe Mos Ene si toate zeitatile somnului (surde! nu ma aude nici una!)…

Restaurantul nostru ales strategic: stim meniul pe dinafara, cu delicatese favorite, asa ca de acasa am hotarat ce comandam- hei, ceva rapid de pregatit (transformam localul intr-un soi de fast-food sofisticat, cu lumanari pe masa si muzica in surdina!) in cat timp mestecam, cat de repede si eficient inghitim, SINCRONIZAT, ca sa avem timp si de o lingurita de desert (o portie impartita in doi, asa il terminam mai repede!). Planul e simplu: de cand intram platim deja nota, si sotul meu italianissimo isi bea espresso-ul de final in picioare, fara zahar, de preferinta cand imi tine usa la iesire, si eu intind pasul si sunt practic cu cheia in usa, sa controlez ca dadaca noastra s-a descurcat bine timp de 59 de minute!”

Bineinteles ca nu mi-a tihnit nimic, am inghitit cu noduri, eram cu ochii pe minutar mai ceva ca motanul nostru obsedat de limbile ceasului de perete din bucatarie, m-am impiedicat pe strada (tocurile si graba, bat-o vina!)…si am dat usa de acasa de perete- zbang!- doar ca sa-mi vad odorul gangurind ferice pe covorasul sau de activitate roz. Sa ne fie de bine! Nota de memorie catre sine: urmatoarea cina romantica…la aniversarea de 6 luni!