Recordul care a depășit limitele umane: omul care și-a ținut respirația peste 24 de minute sub apă

În timp ce un om obișnuit își poate ține respirația între 30 și 90 de secunde, un sportiv croat a demonstrat că limitele corpului uman pot fi împinse mult mai departe. Pe 27 martie 2021, Budimir Šobat a intrat în istorie, stabilind un record mondial Guinness: peste 24 de minute fără să respire, sub apă. Performanța sa nu este doar una sportivă, ci și o lecție despre control mental, disciplină și rezistență extremă.

Un record care pare imposibil

Cel mai lung timp în care un om și-a ținut respirația sub apă depășește 24 de minute și jumătate. Recordul a fost stabilit de Budimir Šobat, care a reușit să stea 24 de minute și 37,36 secunde fără aer, într-un bazin din orașul Sisak, Croația. La momentul performanței, sportivul avea 56 de ani, un detaliu care a atras și mai mult atenția asupra caracterului excepțional al realizării.

Recordul a fost recunoscut oficial de Guinness World Records și a devenit rapid unul dintre cele mai discutate momente din istoria sporturilor extreme legate de controlul respirației.

Încercarea a avut loc într-un mediu strict controlat, sub supraveghere medicală atentă. Budimir Šobat a stat complet nemișcat sub apă, într-o probă de apnee statică, disciplina care măsoară exclusiv capacitatea de a-ți controla respirația, fără înot sau mișcare.

Performanța a fost rezultatul anilor de antrenament intens, care au inclus exerciții de control al respirației, adaptare la niveluri ridicate de dioxid de carbon și tehnici mentale menite să reducă reflexul natural de a inspira.

Ce se întâmplă în corp, minut cu minut

Primele 1–2 minute
Oxigenul din plămâni este consumat rapid, dar nivelul de oxigen din sânge rămâne relativ stabil. Corpul este încă într-o zonă „sigură”, iar disconfortul este minim. La oamenii obișnuiți, aici apare prima dorință serioasă de a respira.

Minutele 3–5
Nivelul de dioxid de carbon crește accelerat. Acesta este principalul declanșator al reflexului de respirație. Apar primele contracții involuntare ale diafragmei. Ritmul cardiac începe să scadă, ca mecanism de conservare a oxigenului.

Minutele 6–10
Pentru majoritatea oamenilor, acesta este punctul de cedare. Creierul intră în stare de alertă maximă. La apneiștii antrenați, însă, metabolismul încetinește, vasele de sânge periferice se contractă, iar oxigenul este direcționat aproape exclusiv către creier și inimă.

Minutele 10–15
Corpul funcționează în regim de urgență. Ritmul cardiac poate scădea dramatic, uneori sub 30 de bătăi pe minut. Reflexul de scufundare al mamiferelor este activ la maximum. Orice mișcare inutilă este evitată pentru a conserva energia.

Minutele 15–20
Zona extremă. Chiar și sportivii antrenați pot pierde cunoștința dacă apare o eroare de control. Creierul începe să funcționeze cu rezerve minime de oxigen. Controlul mental devine mai important decât forța fizică.

Peste 20 de minute
Aceasta este o zonă atinsă doar de foarte puțini oameni din lume. Fără pregătire specială și fără oxigen prealabil, riscul de leziuni neurologice sau stop cardiac este major. În cazul lui Šobat, oxigenul inhalat înainte de probă a permis prelungirea acestui interval, dar riscurile au rămas reale.

Oxigenul pur și diferența față de competițiile sportive

Este esențial de precizat că recordul a fost realizat cu inhalare de oxigen pur înainte de încercare. Această practică este permisă în categoria Guinness, dar nu este acceptată în competițiile oficiale AIDA, federația internațională de freediving.

În competițiile sportive clasice, unde nu este permis oxigenul suplimentar, recordurile de apnee statică sunt mult mai mici, situându-se în jurul valorilor de 11–12 minute pentru bărbați. Prin urmare, performanța lui Šobat aparține unei categorii distincte, axată pe limitele fiziologice extreme ale corpului uman.

Cine este Budimir Šobat, dincolo de cifre

Cunoscut și sub porecla „Buda”, Budimir Šobat nu este un sportiv care și-a început cariera devreme. Dimpotrivă, drumul său spre apnee a fost neobișnuit. În tinerețe, a fost soldat, bodybuilder, sportiv de performanță și agent de securitate. Toate aceste experiențe i-au format disciplina, rezistența la stres și capacitatea de autocontrol.

A început freediving-ul serios după vârsta de 40 de ani, într-o etapă în care majoritatea sportivilor de elită se retrag. Acest parcurs atipic a demonstrat că performanța extremă nu este rezervată doar celor care încep de foarte tineri.

Recordul nu a fost doar o demonstrație de forță fizică și mentală. Budimir Šobat l-a dedicat copiilor cu autism, inclusiv fiicei sale, folosind vizibilitatea globală a performanței pentru a atrage atenția asupra nevoii de incluziune și înțelegere socială.

Mesajul său a fost unul simplu, dar puternic: lucrurile invizibile – precum respirația sau autismul – pot fi vitale și nu trebuie ignorate.

Context și evoluție ulterioară

Recordul de 24:37 a făcut parte dintr-o serie de performanțe extreme realizate cu oxigen prealabil, alături de alte nume cunoscute din domeniu, precum Aleix Segura. În 2025, recordul a fost depășit, în aceeași categorie Guinness, de un alt sportiv croat, Vitomir Maričić, care a atins 29 de minute și 3 secunde.

Chiar și așa, performanța lui Budimir Šobat rămâne un reper major, atât din punct de vedere sportiv, cât și uman.

A-ți ține respirația peste 24 de minute presupune un control extrem al ritmului cardiac, al metabolismului și al reacțiilor instinctive ale corpului. Este o combinație rară de pregătire fizică, adaptare fiziologică și disciplină mentală profundă. Chiar și cu oxigen prealabil, riscurile sunt reale, iar performanța rămâne una dintre cele mai impresionante demonstrații de anduranță umană.

CITEȘTE ȘI: Triunghiul Bermudelor: Adevărul despre misterul care a speriat o lume întreagă

 Starbucks-ul secret al CIA: cea mai discretă cafea din lume se bea la Langley