Accidentul de la telecabina Bâlea Lac: momentul în care două cabine au rămas fără frâne și s-au izbit de stație

În iarna lui 2017, liniștea spectaculoasă a Munților Făgăraș a fost spartă de un accident care putea să se transforme într-o tragedie națională. Două telecabine care transportau turiști spre Bâlea Lac au rămas simultan fără frâne și s-au izbit violent de peroanele stațiilor de îmbarcare. Șase oameni au ajuns la spital, iar aproape treizeci au trăit clipe de groază suspendați deasupra muntelui.

Cu toate că incidentul a ridicat întrebări serioase despre siguranța instalației și despre responsabilitatea operatorului privat, ancheta avea să găsească rapid alți vinovați: mecanicul și doi însoțitori de cabină, transformați peste noapte în țapi ispășitori.

Accidentul de la telecabina Bâlea Lac

Totul s-a petrecut într-o clipă, într-un sistem care ar fi trebuit să funcționeze după reguli stricte și redundante de siguranță. Telecabinele care leagă Bâlea Cascadă de Bâlea Lac – două cabine ce circulă în tandem pe cabluri paralele și sunt controlate de același sistem – au rămas simultan fără frâne.

O defecțiune la sistemul electronic de comandă a făcut ca instalația să rămână, pur și simplu, în voia gravitației. Cabina aflată pe segmentul mai abrupt al traseului a început să alunece cu viteză, trăgând după ea și cealaltă cabină. În câteva secunde, cele două au intrat violent în peroanele stațiilor de îmbarcare.

În interior, aproximativ treizeci de turiști au simțit cum liniștea excursiei la munte se transformă într-un moment de panică pură.

6 răniți în accidentul de la telecabina Bâlea Lac

Bilanțul final al accidentului a fost de șase răniți, printre care și un copil de doar patru ani, diagnosticat cu fractură de piramidă nazală. Două turiste străine – una din Norvegia și cealaltă din Ungaria – au suferit traumatisme, iar un bărbat a fost internat cu fractură de rotulă. Turista norvegiană, în vârstă de 60 de ani, a fost diagnosticată cu traumatism toraco-lombar și fracturi costale.

Celelalte victime au suferit contuzii și traumatisme minore și au fost externate după acordarea îngrijirilor medicale. Medicii au spus că toate persoanele rănite sunt în afara oricărui pericol.

Dar ceea ce nu apare în statistici sunt acele minute de groază trăite de oamenii din cabine, sentimentul neputinței și al căderii inevitabile, în timp ce telecabinele accelerau spre stații.

O tragedie evitată la câteva zeci de metri

Anchetatorii au recunoscut ulterior un lucru care spune totul despre cât de aproape a fost România de o tragedie majoră.

Dacă defecțiunea s-ar fi produs la o distanță mai mare de stațiile de îmbarcare, cabinele ar fi prins viteză pe traseul abrupt de aproape patru kilometri. Impactul ar fi fost incomparabil mai violent, iar bilanțul ar fi putut include numeroase victime.

Faptul că telecabinele s-au oprit aproape de peron a fost, practic, singurul element care a limitat dezastrul.

Telecabine vechi de aproape jumătate de secol

Accidentul a readus în discuție o realitate incomodă: instalația de transport pe cablu de la Bâlea este veche de aproape cincizeci de ani.

În fiecare sezon, mii de turiști aleg să urce spre lac suspendați deasupra Făgărașilor, într-un sistem care funcționează de decenii și care depinde de o combinație delicată de tehnologie, mentenanță și responsabilitate.

După accident, instalația a fost închisă, iar ancheta a fost deschisă de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Avrig, în timp ce specialiștii de la ISCIR Brașov au început verificările tehnice.

Ca de obicei, controalele serioase au început abia după ce s-a produs incidentul.

Vinovații de serviciu din 2017

Raportul tehnic avea să stabilească două cauze: o defecțiune la calculatorul de proces al instalației și o eroare umană. În traducere administrativă, vina s-a concentrat rapid asupra mecanicului trolist și asupra celor doi însoțitori de cabină, acuzați că nu ar fi acționat la timp frâna de urgență.

Astfel, trei angajați au devenit rapid principalii suspecți într-un caz care ridica întrebări mult mai ample despre mentenanța sistemului, starea tehnică a instalației și responsabilitatea operatorului.

Pentru mulți observatori, povestea a fost una clasică: acarii Păun, oamenii de la baza sistemului, au fost cei asupra cărora s-a așezat întreaga povară a accidentului.

Întrebările fără răspuns legate de tragedie

Accidentul de la Bâlea Lac a fost, în final, trecut rapid în arhiva incidentelor fără victime grave. Șase răniți, câteva controale, o amendă și o anchetă care a găsit vinovați printre angajații de serviciu.

Dar întrebările mai incomode au rămas în aer.

• Cât de sigur este, de fapt, sistemul de telecabină care transportă anual mii de turiști peste Munții Făgăraș?
• Cât de atent sunt verificate instalațiile vechi de decenii?
• Și, mai ales, cine răspunde cu adevărat atunci când un sistem întreg dă greș?

În 2017, România a avut noroc, uneori însă, norocul nu ține loc de frâne.

CITEȘTE ȘI: Tragediile de pe cerul României: avionul doborât în Revoluție și catastrofa de la Balotești, două dezastre rămase pline de întrebări fără răspuns

Istoria se repetă? În 1998, România a deschis cerul pentru NATO în războiul din Serbia