Statuete de patrimoniu, cele mai cautate de hotii de lux

ABILITATE. Tablourile reprezinta o „marfa” dificil de sustras, de transportat si de pastrat Afacere. Banii obtinuti in urma furturilor de obiecte de arta reprezinta, de multe ori, procent din cifra de vanzare a acestora Andrei Dumitrescu Hotii de tablouri, statuete sau obiecte de patrimoniu reprezinta o categorie aparte a infractorilor. Una considerata „de lux” in primul rand gratie locurilor in care hotii trebuie sa patrunda pentru a-si lua prada si, pe de alta parte pentru ca obiectele de arta nu trebuie, sub nicio forma, deteriorate in timpul sustragerii, al transportului ori al depozitarii. In majoritatea cazurilor se lucreaza „la comanda”, in sensul ca un personaj – de obicei sus-pus – isi doreste atat de mult opera de arta respectiva (fie ca sa o pastreze, dar cel mai adesea ca sa o vanda), incat apeleaza la profesionisti pentru a intra in posesia ei. Filierele sunt incredibile, cu ramificatii in toata lumea si din acest motiv prea putini infractori au fost prinsi, respectiv prea putine dintre operele de arta recuperate. Pagubitii nu au altceva de facut decat sa astepte ca tabloul, statueta ori icoana furata sa apara undeva sau cineva sa semnaleze tentativa de vanzare. In acest sens, toate operele de arta declarate furate au fost postate, cu fotografie, pe site-ul Politiei Romane. 400 de tablouri, 400 de icoane, aproape 500 de statuete din diferite epoci, in jur de 350 de bijuterii de patrimoniu. Printre ele, nume celebre de pictori ori sculptori romani, dar si obiecte datand din secolele I, II de pe teritoriul Romaniei de azi. „Preferatele” hotilor de obiecte de arta sunt, de departe, statuetele de mici dimensiuni. Chiar daca valoarea lor nu este, in multe cazuri, la fel de mare ca a unor tablouri, explicatia ar fi ca obiectele sunt mult mai usor de sustras si de transportat decat panzele.