Tabloul „Țărăncuță din Rucăr (Suzana)” (cca. 1894), semnat de Nicolae Grigorescu, a fost vândut marți seara, 24 martie, în cadrul unei licitații organizate de Artmark. Opera a atras atenția și a avut un preț final de vânzare impresionant. Cu cât s-a vândut tabloul lui Nicolae Grigorescu?
Potrivit descrierii de pe site-ul casei de licitații, opera este reprodusă în ”Pictorul Grigorescu. Viața și opera lui” de Alexandru Vlahuță, București, 1910, pag. 234, cu titlul, „Susana”. Și a participat la Expoziția Centenarul Pictorului Nicolae Grigorescu, 12-30 iunie 1938, București, și este reprodusă în catalogul expoziției la cat. 60, cu titlul ”Țărăncuță”.
Nicolae Grigorescu a fost preocupat de „subiectele naționale” încă din perioada formării sale artistice.
„Nicolae Grigorescu a fost preocupat de subiectele naționale încă din perioada formării sale artistice, când, în timpul studiilor la Paris și al experienței decisive de la Barbizon, a intrat în contact direct cu tendințele picturii europene din secolul al XIX-lea, orientate spre reprezentarea vieții simple și autentice. Revenit în țară după 1864 și 1867, artistul a integrat aceste influențe în propria sa viziune, adaptând temele realiste și lirice ale școlii de la Barbizon la specificul românesc.
Astfel, interesul său pentru lumea rurală devine una dintre direcțiile definitorii ale creației sale, iar portretul țărăncii capătă statutul unui adevărat simbol al identității naționale, în care frumusețea simplă a satului este transpusă artistic prin sensibilitate, observație directă și idealizare poetică”, se arată pe site-ul celor de la Artmark.
Lucrarea „Țărăncuța din Rucăr (Suzana)”, de Nicolae Grigorescu a fost inclusă în Licitația de Primăvară 2026, organizată de Artmark. Tabloul a avut o estimare inițială între 30.000 și 50.000 de euro, fiind un punct de atracție important.
La licitația din această seară, Tabloul „Țărăncuță din Rucăr (Suzana)” (cca. 1894), semnat de Nicolae Grigorescu s-a adjudecat pentru suma de 141.000 de euro.
„Modelul este redat pe un fundal neutru, brun-închis, care concentrează atenția asupra expresiei și elementelor de costum. Marama, redată într-un alb gălbui luminos, devine centrul compozițional și principala sursă de lumină picturală, sugerând modestia, decența și statutul social al femeii de la sat. Modul în care aceasta încadrează chipul accentuează expresia mândră a modelului.
Mărgelele roșii, frecvent întâlnite în portretele de țărănci ale lui Grigorescu, adaugă o notă cromatică vibrantă și funcționează ca element simbolic al feminității. Construcția portretului, realizată prin tușe largi, care modulează volumul, indică apartenența lucrării la etapa de maturitate a creației artistului, după 1890, când tema rurală este abordată într-o cheie lirică și sintetică.
Astfel, prin armonia dintre chip, costum și cromatică, Nicolae Grigorescu construiește o imagine poetică a satului românesc, plină de căldură și farmec, izvorâtă din observația directă, dar filtrată printr-o sensibilitate artistică ce transformă realitatea într-un ideal vizual al identității naționale”, se arată pe site-ul celor de la Artmark.

CITEȘTE ȘI: